RETEAUA DE POVESTI
RETEAUA DE POVESTI
Cristina Pop, despre o cultură fără frontiere (S8; Ep 124)
Ne întâlnim azi cu un suflet generos din diaspora românească. Cristina Pop, stabilită în Belgia, ne dezvăluie cum reușește să împletească viața de familie cu pasiunea pentru literatură și voluntariatul cultural.
Absolventă de Litere din Maramureș, Cristina a transformat provocarea distanței de țara natală într-o misiune culturală. "Timpul este o resursă inepuizabilă," ne mărturisește ea, explicând cum reușește să găsească momente pentru scris și promovarea culturii românești, în ciuda programului încărcat de mamă a doi copii, soție de preot și angajată cu normă întreagă.
Discuția ne poartă prin universul literar al Cristinei - de la volumele de poezie publicate, la romanul "Stella" (o operă simbolică inspirată dintr-o persoană reală nonagenară), până la cronicile literare apreciate în publicații precum "Timpul" și "Itaca Dublin". Cu o profundă înțelegere a literaturii, Cristina ne împărtășește cum pasiunea pentru critică literară s-a născut încă din anii de liceu, sub îndrumarea profesorilor care i-au cultivat dragostea pentru cuvântul scris.
Fascinantă este perspectiva Cristinei asupra comunității culturale românești din Belgia și Europa. De la festivaluri de poezie și târguri de carte, până la initiative ale Institutului Cultural Român din Bruxelles, aflăm despre un fenomen în creștere: diaspora românească descoperă valoarea "diamantului cultural" pe care îl poate împărtăși cu țările gazdă. "Limba română nu are granițe," ne amintește Cristina, citându-l pe Nichita Stănescu.
Vă invit să descoperiți această conversație profundă despre cum cultura românească înflorește dincolo de hotare și despre oamenii dedicați care o fac posibilă. Nu uitați să vă abonați și să împărtășiți acest episod cu prietenii pasionați de literatură și fenomenele culturale din diaspora!
Podcastul poate fi ascultat pe Apple Podcasts, Google Podcasts, Amazon Music.
Devino suporter al podcastului aici: https://www.buzzsprout.com/1884756/supporters/new
Mulțumesc!
The podcast can be listened to on Apple Podcasts, Google Podcasts, Amazon Music.
Become a supporter of the podcast here: https://www.buzzsprout.com/1884756/supporters/new
Thanks!
Muzica Bine ați venit la rețeaua de povești o invitată din Belgea. Cred că e a doua, după Mirela Aniță Sandu și chiar a treia, pentru că am avut-o și pe scritora, Monica Tona Cristina Pop. Bine ai venit.
Speaker 2:Bine te-am găsit, dragă Corina. Bun găsit tuturor ascultătorilor, printre care mă număr și eu. de fapt, Rățeauă duc și la drum, pentru că ascult în mașină foarte des și mă bucur să mă număr printre personajele belgiene ca să spun așa pe care le intervievez.
Speaker 1:Iată că promisiunea pe care am făcut-o acum ceva timp, dar iată tot timpul e cel care ne-a împiedicat să ne armonizăm cumva programul și programele, că și tu ești foarte ocupată, și să ne găsim împreună o oră, iată că acest moment a venit și mă bucur Erai de mult pe listă, dragă Cristina pentru că, în prima rând, pentru că ești foarte implicat în comunitățile culturale, în activitățile culturale, ești un promotor al culturii. Eu aici, la podcast, la rețeaua de povești, am avut invitați astfel de oameni care în timpul lor liber fac voluntariat în beneficiul cultural, oameni din Germania, din Marea Britanie, din Italia, chiar și din Statele Unite ale Americii. Iată că Belgea are o comunitate românească foarte dinamică. Din ceea ce am văzut, din păcate nu am ajuns acolo să iau pulsul live, dar sunt sigură că va veni și acest moment.
Speaker 1:Și aș vrea să te întreb, cristina tu ai un CV foarte interesant și bogat. Ai absolvit litere, deci ești un om de litere, din Baia Mare, în Baia Mare, ai absolvit Deci tot din Maramure, și am văzut de loc. Și ai ajuns în Belgea împreună cu familia ta, soțul tău, având acolo o misiune spirituală. Ești soție de preot, ești mamă, ai doi copii, ai un job. Când ai timp să faci toate lucrurile publici, o să ajungem și aceste alte activități.
Speaker 2:Mulțumesc pentru întrebare, corina. Chiar e, pe de-o parte, neașteptată, pe de-altă parte, cum văd eu timpul? Da încerc să-l văd ca pe o resursă care e inepuizabilă. Adică, omul se plânge în fiecare zi nu am timp, nu am timp. Dar eu încerc să mă întreb ce pot să fac cu timpul pe care l-am. Și atunci, probabil că ceea ce se vede astăzi este rezultatul, nu știu neapărat, a mai multor ani de muncă, dar a unui timp pe care l-am folosit ca să mă întreb ce vreau eu de la mine. Însă, după aceea, cine sunt eu? Și îmi dau seama că eu sunt, cum ai spus, așa din Maramurești, dar eu mă duc mai mult, neapărat la geografie, dar mă duc la oamenii care m-au format. Și atunci, indiferent ce scriu, observ că cumva mă duc înapoi la nu știu cum să-i zic, originea mea, nu ontologică, dar așa creatoare adică. Și mi-aduc aminte de la început, de la doamne educatoare, învățătoare, profesorii care m-au format, și așa mai departe. Și atunci îmi dau seama că eu nu sunt persoană pe care o cunosc așa, doar numele din buletin sau cți acești oameni care și-au făcut loc în mine și de care, oarecum eu nu m-am ocupat. M-am ocupat ca să mă înțeleg și să mă cunosc așa de bine. Și atunci, cumva, în ultimii ani, luându-mi această identitate, să spunem așa, de promotora culturii rom, mă găsesc făcând ceea ce-mi place, uitându-mă înapoi în ceea ce am făcut eu până acum și mai ales că ai pomenit de studiile mele. Chiar în acest moment mi-a venit de fapt răspunsul Și leg aici cu lucrarea mea de diplomă pe antreprenorial social și mi-aduc aminte că îi propusesc de fapt profesorului să fie antreprenorial social, și mi-aduc aminte că îi propusesem de fapt profesorului să fie antreprenorial social și cultural. Și iată că de câțiva ani încoace, de fapt eu am mers pe această cărare, ca să-i spun așa.
Speaker 2:Și revenind la întrebarea, cum arată o săptămână din viața mea, cred că e o săptămână destul de muncă, care e fix pe. De altă parte, știu că sâmbăta e o zi familială, mai mult sau mai puțin duminica iarăși, dar într-un alt sens, spiritual, și bineînțeles așa. Fiecare zi avansează, dar în fiecare zi încerc să-mi găsesc timp pentru a fi eu, însă, a merge acolo în interiorul meu și a vedea ce pot să scriu eu astăzi, fie despre ce am citit, fie despre ceea ce trăiesc sau mă interesează sau emoțiile mele pozitive, negative, pentru că la fiecare om trecem prin în viața noastră până în momentul pozitiv sau negativ dispar. Negative dispariția unei persoane dragi, sau o întâmplare care ne dă peste cap ziua și nu avem cum să o prevedem, și așa mai departe.
Speaker 1:Vreau să ne oprim la cărțile pe care tu le-a parțin la 100%, dar nu este un volum colectiv. Spune-mi, te rog. Stella este roman. Proază, scurtă poezie.
Speaker 2:Poezie, trei antologii, printre care am trimis domnului Ciprian Ciprian, ap3, din Franța, pe care l-a intervievat iarăși pentru o antologie intitulată de Povești Călătoare. După aceea a urmat un volum de antologie, o antologie colectivă la Sion, un nou început în care am fost mai mulți autori și autoare de peste tot din lume vorbind despre migrație, iar după aceea un alt volum colectiv De ziua ta femeie, care grupa în jurul zilei femei, sau, mă rog, a figurii femei în viața fiecărui autor câte o poveste. Iar ultimul, dar cel mai recent volum, stella, este într-adevăr un roman, un roman simbolic, p și o persoană. De fapt, stela ea există, este o persoană, o doamnă care are o vârstă respectabilă de 90 de ani trecuți Și prin întâlnirea mea cu ea am descoperit un alt univers, sau mai degrabă o conexiune a mai multor istorii personale, istorii naționale, a țării noastre și așa mai departe, lume literară, istorică.
Speaker 2:Și am încercat să aduc în această stela zilelor noastre a anului trecut, pentru că e un volum care a participat la un concurs de manuscrise manuscrise la editura Rafet. Anul trecut a fost a 17-a ediție și acolo a fost foarte bine primită de către juriu. Juriu l-a fost format din doamna Evelin Roitoru, domnul Horia Gârbea și editorul, domnul Constantin Marafet. M-am bucurat să vadă lumina zilei de fapt Stella, pentru că ea rămâne pentru mine o scriere deopotrivă personală, dar în același tim, pe multe lucruri oficiale, reale, de la autori, o să spun interbelici, la evenimente marcante din istoria României. Am încercat să schimb puțin punctul de vedere al unei literaturi sau al unei scrieri de fapt europene care nu se bazează pe centrul Europei, într-un fel, și să o aduc în acest nord, al țării, al României care a cunoscut o altă istorie între războaie. Și Iată să vedem unde suntem astăzi.
Speaker 1:Foarte interesant. Eu l-am citit, recunosc această carte, cred, cred că am citit povestirea ta din povești călătoare a lui Cipriana Petrei coordonat volumul de Cipriana Petrei și nu sunt sigură dacă nu cumva și extraordinare, pe care tu le publici în revista Timpul. Am văzut că publici și în Itaca Dublin, dar faci niște cronici extraordinare, profesioniste, și îmi permit să spun asta și mi-asum pentru că ai făcut niște cronici la cărți, niște romane de calibru greu, și am văzut că și editurile au reacționat pe măsură când ți-au citit cronicile. De unde o are această apetență și pentru cronici, cristina? Nu că un scritor ar putea să scrie și cronici, dar eu n-aș putea să fac așa o cronică bună ca a ta, de exemplu. Nu că mi-ai făcut și mie o recenzie fabuloasă la cineva în orașul ăsta te iubește, dar am citit și altele. De unde ți-a venit această dorință de a scrie recenzii literare?
Speaker 2:Da, această dorință de a scrie și această de fapt realizare până la urmă, pentru că e un lucru pe care eu l-am început cu foarte mulți ani în urmă, la liceu fiind, și de aceea am pomenit la început persoanele care ne formează și pe care le purtăm în noi ca un fel de ajutoare, așa în conștiința noastră. Eram olimpică la română, în liceu aveam profesoară, pe doamna Mirela Ardelean, care vă asculta și iată-ți podcast la un moment dat și pe care am rugat-o chiar în primul găsește începutul volumului de poezie. Deci, cumva reîncepând să scriu, am mers așa pe această spirală a timpului efectiv și am reluat o veche înteletnicire. Da, am abordat și romane foarte bune ale unor autori foarte mari ai zilelor noastre.
Speaker 2:Mi-a plăcut foarte mult și cineva în orașul acesta te iubește. Am fost foarte surprinsă de conținutul SF, dar deopotrivă de multitudinea elementelor culturale românești împinate cu cele universale, ca să spun așa, nu mai spun de intrigă, viziunea cinematografică, tehnologie și tot ceea ce înseamnă, pe de o parte o distopie și pe de altă parte o realitate imediată, de felul în care ai identificat acele simboluri, ai avut cumva toate cheile și ai știut unde să descui, ce cert are.
Speaker 1:și oare se rămână o constantă printre preocupările tale această cronică? E posibil să rămână De a face cronici mă refer.
Speaker 2:Da, este foarte posibil, și mai ales pentru că din anii a treia de liceu am dobândit această plăcere de a citi critici literari români, nu știu de la Adrian Marino, la Livius Ciocârnie, la Șerban Cioculescu, și m-au marcat toate aceste peregrinări prin țară, întâlniri cu mari autori, și poate că s-a lipit cumva de mine această, nu știu acest virus, dar nu neapărat.
Speaker 1:Cristina, deci poet scrii poezie. Ai scris proză scurtă, roman, faci cronici. Care haină, în care haină te simți mai bine?
Speaker 2:Cel mai bine mă simt în haina cititorului. Iar n-am menționat-o Pentru că, așa cum spuneam, îmi place foarte mult podcastul tău, Corina, Rețeaua de povești. Fiecare om pe care îl inviți este o poveste. Am ascultat, cred că, mai bine de 80% din podcast și găsesc o lume cu care mă identific, Și e foarte interesant de aflat lucruri inedite de la fiecare invitat. După aceea, așa este Mirela Nintă-Sandu, Monica Tonia sunt cumva și concitadine literare, ca să spun așa, pentru că la Europa Nova am lansat volumul de poezie în 2022. Cu Monica Tonia sunt colegă la Itaca, unde ea este editor. După aceea la Timpul Belgea. Îmi place foarte mult să scriu și acum trei ani Nicoleta Beraru mi-a înmânat ștafeta.
Speaker 1:Da, este Nicoleta Beraru din Belgea.
Speaker 1:Păi, încă l-am avut invitată la podcast, dar va fi și ea. Iată, este un teren fertil, pare, pentru autori români și toți de calitate și de prebii de top. Adică, și Nicoleta Beraru, scritura ei este profundă și o literatură adevărată. Aș putea zice și cred că vreau să fac o rectificare Mirela Nita Sandu. Eu am greșit, am zis Mirela Niță Sandu e Mirela Nita Sandu, și mi-aduc aminte că am greșit și când am vorbit cu ea și m-a corectat și vreau să fac această rectificare, că așa este etic. Deci, am rămas la capitolul de publicații culturale, unde tu ai activitate intensă, cel puțin în revista Timpul. Am răsvoit-o și am văzut că ai publici foarte, foarte frecvent acolo. Eu te admir foarte mult pentru că, ok, ai un job, ai o familie. Lumea spune da, sunt mulți sau multe femei care fac lucruri acestea, dar tu, fiind soție de proiect, asta însă și un job. Însă, și lucrul acesta este un job pentru că necesită și alte rituri, să spunem Oamenii știu despre ce vorbesc. Deci nu este ușor.
Speaker 1:Doi copii încă școlari, am văzut fotografii, nu Că nu sunt majori sau deci iată, au nevoie încă de mamă, de sfaturi, de știu eu mici mustrări chiar de ce nu Și nu mai vorbim acum, dar vreau să vorbim despre activitatea ta de voluntariat. Eu te-am mai spus că am o mare, mare admirație pentru oamenii aceștia care în timpul lor libere, loc să odihnească, să facă altceva, se duc și fac voluntariat. Uite de ce spun asta. Când am fost în Italia în primele dăți, acolo ce mi-au povestit niște fete, făceau voluntariat pentru ca să poată beneficia gratis de spații, ca să invite autoromâni, asta mi se părea un efort extraordinar.
Speaker 1:Dăm de admirație Și mulți alții care după job-ul lor și nu e ușor în străinătate să lucrezi, adică nu e ca și cum, e greu, e complicat, știm lucrurile acestea deja Să faci și asta din timpul tău pentru cultură, fără să primeștiumele printre acești oameni. Cum este activitatea culturală Tu acum, fiindcă totuși ești conectată și mi-ai spus lucrul acesta că ne-am mai vorbit la evenimentele din România, la tot ei pulsul cultural? cum ți se pare comunitatea din Belgea, atâta cât cunoști tu culturală? Cum se comportă? E destul de dinamică, e la zi, e la curent cu fenomenurile culturale din România, cu traducerile. De exemplu, domnul Micia Cărtărescu a făcut niște turneuri extraordinare acum ceva timp. A venit și în Belgea. Dacă nu mă înșel, acum ceva timp A venit și în Belgea. Dacă nu mă șer, nu vreau să greșesc.
Speaker 2:Cum ți se pare că e văzută România mare în România asta mică? Foarte bună întrebare. În primul rând mă bucur să pot face acest voluntariat cultural și cred că într-o anumită măsură, odată ce cumva suntem în afara granițelor țării, ne dăm seama că limba română de fapt nu are granițe. Cum spunea Nicita Stănescu, limba română este patria mea Și am descoperit în ultimii ani că de fapt cultura românească e înfloritoare în diaspora și că românii în timp să prețuiască tot mai mult acest diamant cultural, ca să spunem așa, și își dau seama de valoarea pe care o pot prezenta celorlalte culturi cu care trăiesc la oaltă, în Franța, în Belgea, în Irlanda, în Anglia, oriunde există un institut cultural român sau o biserică, pentru că până la urma acest voluntariat se întâmplă cumva ca un mecanism automat și ne dăm seama că putem contribui pe diverse paliere. Îmi vine în minte și asociațiile de doamne care cosi în străinătate. Aici în Belgia sunt cel puțin două.
Speaker 2:După aceea vreau să menționez neapărat faptul că Institutul Cultural Român din Bruxelles în această perioadă de câteva luni pune este de fapt la conducerea EUNIC, la conducerea EUNIC Centrelor, institutelor Culturale Europene, și atunci această deschidere oferă și limbi și literaturii române un alt loc de unde poate fi văzut mult mai bine decât celelalte culturi și instituții culturale care se află aici la Bruxelles, pentru că noi așa vorbim de un spațiu unde există foarte multe reprezentanțe în afara celor guvernamentale care pe plan cultural pot să aibă parteneriate și foarte multe acțiuni comune. Aici în Bruxelles avem Festivalul de Poezie, transpoezie, iar România îi prezentă în fiecare an cu un autor român remarcabil. Poezii, iar România îi prezentă în fiecare an cu un autor român remarcabil, cel puțin unul. După aceea, nu demult a fost luna trecută festivalul Pasaporta. E un festival neerlandofon care are numeroși invitați din Europa și anul acesta a fost invitat de onoare, cumva Europa Dest, literatura europe-dest, a fost invitat de onoare.
Speaker 2:După ce avem în fiecare an și România se bucură deja de prezență cu stand propriu la Foarte Livre de Bruxelles, adică Târgul de Carte din Bruxelles, care are loc la Ture Taxi, o platformă extraordinară de schimburi culturare și literare. Am avut ocazia să-l întâlnesc, pe Cristian Pulaș, cu care am dezbătut faptul că noi amând în umbră, dar iată creează mari talente. După aceea, ce-aș mai putea să spun în ceea ce privește viața culturală de aici, din capitalea Europei, ambasada României iarăși organizează foarte multe evenimente. Pentru mine personal cel mai important este ziua MNES, ziua a culturii române, pe 15 ianuarie, unde chiar am fost imitat. Anul trecut A fost o deosebită onoare și încerc pe cât posibil să iau parte la aceste evenimente și să pot să oglindez ceea ce este mai important ca mesaj pentru cultura noastră românească din străinătate.
Speaker 2:Și cum spuneai despre copiii mei, ei sunt mici, dar nu sunt mici. Au 9 și 12 ani. Și atunci, cumva, oferindu-le acest exemplu de interes pentru cultura din care provin și de prezentare ei sau de a găsi așa un nivel comun european, literatura română și cele alte literaturi care să se întâlnească pe aceeași scenă, scenă în acest fel, și ei văd cât este important să îți cunoști cultura, să poți reda celorlalți, și în același timp există și o marjă de inovație, pentru că toată societatea e în schimbare, de la nivel politic la nivel tehnologic. Și atunci cum reinterpretăm noi foarte multe lucruri, începând cu mituri, cu basme, până la simboluri naționale, pentru că vedem, brâncuș este un simbol universal românesc.
Speaker 2:Până la urmă, chiar a fost partea a Europalia 2019, când România a putut să prezinte publicului pe Brâncuș și foarte, foarte mulți oameni au luat al doilea, al treilea bilet la acea expoziție care a avut loc. Sunt foarte multe simboluri românești pe care și oameni de cultură român care ar putea să fie readuși în atenția noastră a tuturor. Poate că în România nu se remarcă această nu știu lipsă a, cum să-i spun, lipsă a unor piloni culturali, pentru că în România vorbim, ne întâlnim cu toate aceste informații, dar aici în străinătate, și mai cu seamă. Pentru aceasta mi se pare esențial și natural ca să mă implic. Cultural pentru faptul că copiii români învață în școlile belgiene, ne randofone, francofone, dar în afara acestui mediu educațional iau șansa, alături de părinți, să viziteze, loc să-și piardă sensul lor, acea esență pe care noi, prin modernitatea noastră, să nu alterăm în mod negativ.
Speaker 1:Aceste modele care ar trebui promovate. Nu știu, din punctul meu de vedere, cred că, așa cum simt eu ca un om care locuiește aici în România și mai am informații despre ce activități derulează institutele sau organizațiile sau asociațiile culturale din afara țării, mi se pare că lucrurile s-au îmbunătățit Sunt mai multe asociații, mai multe implicări. Adică eu asta văd că de la debutul meu de acum 10-11 ani, prima mea ieșire țin minte că a fost în 2016 la Londra, tot așa, printr-o doamnă care era un grup, pardon, un grup de doamne care făceau voluntariat, și am făcut astfel lansarea la Wembley Library, de ce atunci am beneficiat un spațiu gratis datorită lor Romanian Love Books se numea, și am fost impresionată de atunci de lucrul acesta. Și tot mergând apoi în Germania, italia, cum am mai spus, și tot mergând apoi în Germania, italia, cum am mai spus, am putut remarca o creștere exponențială a numărului de oameni implicați și a interesului automat pe care publicul îl are, pentru că sigur e cerere și ofertă. Ca în orice tip de tranzacție, comunicarea are și acest aspect tranzacțional, iar scritura și scritorii asta fac un act de comunicare prin scrisul lor și prin cărțile lor.
Speaker 1:Mă bucur că ai adus în discuție și câteva nume contemporane, printre care Cristian Fulaș, care ne reprezintă cu succes. Și eu sunt de părere că orice autor care este foarte bine promovat în afara țării cumva le deschide calea și sparge gheața și cumva ne așează pe hartă că iată lumea află de unde e Fulaș, de unde e Cărtărescu, de unde e Blandiana. Și pentru noi asta contează enorm, pentru că noi am avut întotdeauna o mentalitate de societate marginală. De aceea și publicul român prefera mai mult autorii străini, cumva se acceadă într-un cerc select iluzoriu. Dar în ultimii ani și autorii români au devenit foarte citiți, foarte promovați, și asta și datorită vouă, celor care, deși ați plecat de aici de ceva timp, totuși aveți o legătură puternică, o umbilicală cu țara natală și promovați la rândul vostru autorii români, și noi vă mulțumim la rândul vostru, autorii români, și noi vă mulțumim, așa cum eu Cristina ați mulțumesc pentru această discuție și n-aș vrea să o încheiem înainte să te întreb dacă tu pregătești ceva ca scriitoare, dacă ai în plan un proiect, ceva.
Speaker 2:Desigur pregătesc ceva ca scriitoare, doar că e prea devreme ca să spun ce anume. Și, bineînțeles, îmi va face mare plăcere să le pot împărtăși cu tine, corina, în curând. Sper să iasă ceva frumos. și totodată, acum îmi vine în minte această tradiție pe care noi acum călcăm în zilele noastre, cu cultura română și literatura care parcă iarăși are cele aripi de zbor ca și în perioada interbelică. Mi-aduc aminte pentru că deja au trecut 15 ani de când sunt în Melgia de faptul că atunci, la început, am vizitat Catedrala Sfinților Arhanghel din Paris și am fost foarte impresionată de faptul că fiecare băncuță are numele persoanei care se ruga acolo. Atunci cine vizitează va vedea Isiprie, emil Cioran, maica Ileana și așa mai departe, autori români, reprezentanța ai României care în biserică și aveau de fapt sursa lor de energie creatoare, inclusiv Brâncuș, așa mai departe Virgel Gheorghiu, iarăși un autor care nu este atât de bine cunoscut și ar merita mai multă atenție din partea culturii române. Dar da sunt foarte multe lucruri de povestit. Îți mulțumesc tare mult pentru această invitare.
Speaker 1:Te mai aștept la rețeaua de povești, atunci când sigur vei avea noutăți. Am încercat să rezumăm în câteva n-am nicio oră, că atât ne permite această platformă. Dar asta nu înseamnă că ceea ce ne-ai spus n-a fost foarte interesant de preț, și nu înseamnă că nu mai poți veni, pentru că am avut autori care au venit și de două și de trei ori. Nu e nicio limită. Și așa, cristina, dai un semn și vii la rețeaua de povești. Îți mulțumesc tare mult.
Speaker 2:Mulțumesc și eu Toate cele bune.
Speaker 1:La fel și mult succes în toate proiectele tale, voluntariate și tot ce faci. Este din primul episod și cum e la tine ar trebui un serial. Astfel să zicem că a fost un episod pilot în care am trasat niște idei ca ascultătorii să știe să te cunoască cât de cât, urmând să desplicăm firul în patru, în sensul bun al cuvântului, privind activitatea ta care este foarte prolifică și pe care, încă o dată, pentru care eu te felicit.
Speaker 2:Mulțumesc, și asta mă obligă să continuumim pentru vizionare.