RETEAUA DE POVESTI

Când umorul românesc traversează granițele, Adrian Voicu ne spune povestea sa literară din Franța (S 8; Ep 120)

Corina Ozon Season 8 Episode 120

Călătoria literară a unui inginer aeronaut român pe tărâmul francez al publicațiilor! Adrian Voicu ne dezvăluie cu sinceritate și umor caracteristic drumul său neașteptat de la meseria tehnică la statutul de autor publicat în Franța. 

Povestea sa capturează perfect spiritul perseverenței - de la refuzurile a peste 100 de edituri franceze până la găsirea partenerului editorial perfect, capabil să aprecieze umorul său specific românesc. Adrian ne poartă prin procesul complex de traducere a propriei opere, unde cuvintele inventate precum "javroș" (o fuziune ingenioasă între "javră" românească și "Gavroș" francez) au pus la încercare până și cei mai talentați traducători.

Cu trei cărți publicate deja pe piața franceză, inclusiv memorabila "Un cochon et quatre braves" (Un porc și patru viteji) care aduce orașul său natal Nehoiu în librăriile pariziene, Adrian reprezintă un ambasador neoficial al literaturii române. El abordează cu luciditate realitățile pieței internaționale, subliniind atât calitatea excepțională a scriitorilor români, cât și obstacolele financiare care limitează promovarea acestora în străinătate.

Momentul cel mai emoționant vine când Adrian descrie întâlnirea cu tineri români din diaspora la târgurile de carte din Franța - adolescenți crescuți departe de țară, dar care păstrează limba română și interesul pentru literatura națională. Această poveste inspirațională ne amintește că literatura autentică transcende granițele geografice și lingvistice, construind punți culturale care rezistă în timp.

Support the show

Podcastul poate fi ascultat pe Apple Podcasts, Google Podcasts, Amazon Music.
Devino suporter al podcastului aici: https://www.buzzsprout.com/1884756/supporters/new
Mulțumesc!
The podcast can be listened to on Apple Podcasts, Google Podcasts, Amazon Music.
Become a supporter of the podcast here: https://www.buzzsprout.com/1884756/supporters/new
Thanks!

 
Speaker 1:

Muzica. Bine ați venit la rețeaua de povești. Este Adrian Voicu cu trenul din Franța că vine vacanța? nu, Bine ai venit, Adrian. Noi am mai vorbit acum ceva timp. Mulțumesc că ți-ai făcut iarăși timp să semnă de povești acum. Formula podcast-ului. Atunci a fost video.

Speaker 2:

Nu-i nicio problemă, corina, doamne ferește, eu tot timpul sunt alături de tine. Când vrei să vorbim, vorbim în podcast, în afara lui, cum vrei. Deci, nu e absolut nicio problemă. Eu îți mulțumesc că m-ai invitat și îți mulțumesc, ție, pentru timpul pe care mi l-a curs pentru interviul ăsta, și profit de ocazie să zic sărumura la cei de te ascultă și să-ți urez, ție și familiei, toate cele bune, că, vorba aia, încă suntem în sărbătoare și azi.

Speaker 1:

Adrian, așa este, noi suntem prieteni, așa parcă de mult. Nu știu eu așa am sentimentul acesta. Sunt câteva persoane față de care am această senzație și deși noi vorbim rar, ne mai dăm like-uri pe Facebook, totuși parcă știm așa mereu ce face celălalt. Tu ești și foarte expansiv. Mi-aduc aminte că la podcast-ul pe care l-am avut în pandemie am râs copios și eu, și ascult și telespectatorii pentru că era video și cu mare, mare plăcere am vrut neapărat să vii și la rețeaua de povești, pentru că de atunci s-au întâmplat niște lucruri. Tu ești un scritor consacrat în România. Ai publicat vorbeam noi și atunci destule volume. Vei spune tu câte, că n-am mai ținut pasul de când scânturit fulminant și te felice pentru că tu ești inginer de aeronave, o meserie deloc ușoară și iată. Ești și scriitor foarte bun.

Speaker 1:

Ai și tradus în limba franceză niște cărți. Au le scris direct în limba franceză. Au apărut în Franța, au fost expuse la standul Institutului Cultural Român, la saloanele de carte din Paris. Am văzut succes pentru că au fost și în topul vânzărilor pe site-urile editoriale, dacă nu mă înșel. Dar te rog, pentru că eu nu am avut unde să mă documentez decât pe profilul tău de Facebook, de aceea te-am și rugat să vii să ne povestești ce ai mai publicat de când nu ne-am mai văzut în română. Hai, să începem așa 2021-2022 parcă. Hai că zicem așa să dăm un.

Speaker 2:

Mersi frumos pentru minunata prezentare. Păi, stai să mă uiți, eu că nu mai știu.

Speaker 1:

Știu că ai scris multe cărți pentru copii.

Speaker 2:

Dacă vrei să le iei, și pe aceea cu acceleratorul de particule, care ar fi pentru copii, atunci da, au fost și acelea pentru copii.

Speaker 1:

Le Băda Neagră a mai publicat una dintre cărțile apărute la editura Le Bădaaudinagre a fost tradusă în limba franceză.

Speaker 2:

Cartea nu este identică. Chiar dacă apar traducere în franceză, ele nu sunt mot-a-mot. La Le Baudinagre anul trecut a apărut, povestit din aeroport și de pe lângă cartea întâi, care în părerea mea este foarte dragă și a fost cam cea mai faină carte cu aventuri de-astea contemporane. Cu aventuri de-astea contemporane, ca să zic așa, și adică e plină de viață, de umor, de situații unde chiar chiar și vulgul are te face să râzi, deci nu te încruntă. Și a apărut după ce am publicat Cartea din.

Speaker 2:

România, dar, repet, ele nu sunt la fel, De când n-am mai vorbit noi? cred că au apărut 5 și cu șa vreo 11, cred.

Speaker 2:

Extraordinar Vreo 11 și a apărut una la prietena noastră comună, la iubita noastră Violeta, a apărut în antologie, la Marea de Grimolada Amoroasă se numește. Și încă o antologie, la sub îngrijirea maestrului Baros, de la șeful sub îngrijirea maestrului Baros, de la șeful șeful secției proză pe București de la unia scritorilor, nextup 4, așa după care a apărut asta în franceză. Violeta mi-a scos două cărți pentru copii foarte drăgălașe, cu imagini, cu niște bugății. Te ziunești să le mănânci.

Speaker 1:

Le-am văzut la târg de carte și am adunat foarte mult ilustrația Foarte foarte frumos. Sunt convinsă că și conținutul e pe măsură, că tu ești un izvor năsăcat de umor în dar. Când ai timp aș vrea să scrii atât, Dacă nu e chiar ușor. Tu nu scrii nici cărți așa facile. Adică sunt niște cărți Alea, pentru copii cel puțin am scris și eu una. Nu e ușor, nu-mi ciudă ceea ce s-ar crede.

Speaker 2:

Da felicitări Tomiță al tău, deci ca să Adică să-ți spun sincer, adică să-ți spun așa mie îmi place foarte mult cum arată cartea, adică e mișto. E mișto, ce să zic. Cred că Violeta și-a dat doctoratul cu tonița tău.

Speaker 1:

Încărci pentru copii, clar E cea mai mișto care a apărut, la.

Speaker 2:

Mulțumesc, ești foarte dăguț E mișto e mișto, coperți cartonate cu treburi, adică are reflectoarele pe aia să vede. Dar nici n-avea cum. Dacă e scrisă de tine, ce să zic?

Speaker 1:

Hai, mă Adrian.

Speaker 2:

Tu fiind nașa, ca să zic așa, la editura aia, acolo E mișto, e mișto De ce să z Timpul e ca și tu Și tu știi cum e cu timpul. Mă-ți place, găsești timp. E o pasiune Care Mă arde din lăuntru Și Mă-i-mi place. Îmi place ce să zic, îmi place să scriu, mă relaxează, mi-ar plăcea Și o să le fac la un moment dat.

Speaker 1:

Mi-ar plă, like să lăsați unine ce vrei să spui mai ales că acel accelerator de particule iată e foarte explicit, acest gener Nu e foarte prezent, asta nu e un regret este chiar o mare bucurie pentru că e o susă perpetuă de inspirație, dar nu ai timp.

Speaker 2:

Adică nu ai timp. Și până la urmă, pasiunea ca pasiune, cât de arzătoare ar fi ea și cât de mult aș vrea eu. Până la urmă, familia totuși este pe primul lucru. Așa este Ușor ușor. Mai notez una pe acolo, una pe acolo mai vine, mai trimit mesaje, e-mail-uri, mai scriu cu câte o idee, și când am timp mă mai trezesc de dimineața când doarme ăsta Ce să zic Oricum, felicitări.

Speaker 1:

Și acum hai să trecem la partea aceasta, cu publicarea cărților tale în Franța. Cum ți-a venit ideea? totuși Ești de ceva timp în.

Speaker 2:

Franța și cum a început aventura asta. Nu știu dacă am mai discutat.

Speaker 1:

Nu cred că am mai discutat treaba asta.

Speaker 2:

Tocmai de atâși. Nu cred că am mai discutat. Moșirea primei cărți Istoar de la aeroport de Zalentur s-a produs pe parcursul Avro 2 ani de zile, dacă nu mă înșel, ceea ce pentru oricine este absolut un timp enorm. Părerea mea S-a produs în felul următor Tu vii aici ca no name. Piața publicistică, piața de carte în Franța este enormă, este ceva de vis. Am încercat pe colo pe colo. Prima oară a trebuit să găsim un traducător. Am bătut pe la tot felul de porți de uși, am încercat la noi. N-a mers. La noi în România, din vari motive, nu comentez, fiecare le are pare lui. La noi în România, din vari motive, nu comentez, fiecare le are pare lui.

Speaker 2:

După care am încercat pe aici am găsit pe cineva, o traducătoare mișto, tinerică, frumușică, zice bă Alință, îmi place de tine, te nebunesc, scrii pa mă. Deci m-am tăvălit, râd. Bine, mă, iubita mea, bagă și mie atunci un preț. Uite, pentru tine, așa îți fac un preț, și costă cam pe semne, pe pagină 2000 de semne. Aranje cartea ta la vreo 15.000 de euro. Stau și mă uit, așa la mine iau uninde, mă uit, zic eu sunt, eu sunt. Mă zic felița, mi-au crescut pene pe spate. Zic ce sunt, sunt colorat. Așa zic se mâncă papagalia din pădurea amazoniană. Păi zice nu, dar de ce? zici așa Păi, eu fac răducere autorizată, dar alteancă Adică cu simțul afacerii Și zic băi, nu pot mă ierți.

Speaker 2:

Îți mulțumesc că poate fața mă trădează cum ca și Nabab din cuveit, îmi lipsește crăticioarea aia de pe cap, cum poartă ăștia cercurile alea. Dar zic n-am atâția bani, nici de la așa. Tu am văzut că ești intelectuală, ești mai fină, ești mai așa, mai balerină, nu te speria, așa Ești și de râs. Dar zic na, i-am trimis ceva. Ea fiind o fină și o drăgălașă, a zis ce zicea. Zicea îmi place, îmi place e fră rasol, e prima cartea. Nu știu ce zic mă ia-ți timpul, ia-ți timpul și ia la casa ei cu familie, cu nu știu ce. Zic nu o pot să. Și în sfârșit am tradus-o. De tradus a fost, deci a durat în când să fi fost până august, până mai Probabil am terminat-o. Hai să găsesc corector, că nu poți să te faci de bine.

Speaker 2:

Și ai cu corectura, ai și la corectură, iar niște scoruri de nebune, niște mii de euro, niște căștia sunt ăștia zi. Nu uitați să dați like, să lăsați un coment, dumnea ei Mi-a corectat-o, am avut-o, nu știu ce. Hai să găsim editură Și s-apucă domnul inginer, și să uită pe site-uri, și mă uit pe site-uri, pe bloguri, pe specialitate, și zice Ialpăla, ialpăla, ialpsit. Pe urmă următoarele Deci Corinuța, dacă ți-arăt arhiva, ajung la peste 100 de mesaje pe care le-am trimis. Editurilor Din Franța. Nu uitați să dați like, să lăsați un comentariu și să distribuiți acest material video pe alte rețele sociale. Există și editurii gen Flammarion, gen Galimar, gen Albamichel, gen spirală, cu nu știu ce o foaie doar și să făcuse frățioare. Nu pot să zic da. Deci s-au dus timp și bani, s-au dus grămadă.

Speaker 2:

La sfârșitul anului 2021 am găsit editura Atramenta și pe Thomas Boytel, să-i dea Dumneșit să găsesc o editură. Răspunsul de la editură este standard. Ca să știi, am ajuns la un moment dat am avut două edituri, mercure de France și încă una care zice băi, a trecut de consiliu de nu știu ce de editorial, și te contactăm. Noi m-au contactat de câteva ori și ziua de azi Și în sfârșit, deci, răspunsul standard este nu, să încadrează în iaiturială. Știi deja că sunt chestii în zonă. asta L-am găsit în sfârșit pe nena asta, care a fost fascinat de, realmente fascinat de umor și de situ.

Speaker 2:

De ce nu te luași că am făcut tone de filme, le-am pus pe internet, să găsesc peste tot Și cam asta a fost istoria cu prima carte, care a fost cea mai grea, adică Aspartu Gheț este enorm Pornul a urmat, de ce nu a doua, și a treia a venit, ca și așa știi.

Speaker 1:

Deci sunt trei cărți până acum pe care le-ai p?

Speaker 2:

La aceeași editură foarte atins de gestul lui care mi-a zis doi autori am cunoscut la viața mea și că tu ești al doilea, a fost foarte mișto și a zis zice da îmi place de tine, de personalitatea ta, că m-a văzut acolo în acțiune, cum ar veni. Zice da nu știam, adică te-am văzut pe-n poze, te-am văzut așa, dar nu credeam că ești așa de exuberant.

Speaker 1:

Deci acum te-am ajuns pentru prima oară în carne și oase.

Speaker 2:

Exact.

Speaker 1:

Adrian, mai încumă, mai în serios, îmi pare foarte bine că ai fost așa de deschis și ai redat în detaliu pașii pe care i-ai urmat până la publicarea cărții în Franța, pentru că asta pune în discuție problema accesului destul de răstrâns al autorilor români nu numai în Franța, în general în străinătate, pentru că până la urmă totul ține și de aspectul financiar. Și celelalte două cărți sunt tot din ce am văzut, sunt tot într-unul acesta un registru umoristic.

Speaker 2:

nu-i așa Cum se numează Da deci a doua carte este Le paradox du bouton de la porte, du vertu du bouton de la porte, deci paradoxul butonului pentru deschis ușa Este cu accelerator de particule, pentru că nu se putea. Am avut surpriza în Franța. au fost, spre exemplu, colegii care Eu am zis că sunt universal valabile povestirile astea ale mele. Dar mi-au spus colegii zice Băi, am dat-o la nevastă mea Că vedea că râde, și ea nu înțelegea poanta, că nu Vă zic, nefiind din aviație. Bă, zic eu, ce Dumnezeu, nu știu ce am fost. Și atunci zic bine, hai, să dăm una mai familială, și am dat-o pe asta, și asta, într-adevăr, a prins și la neveste și la soții care nu lucrează în aviație, asta fiind a doua paradoxul butonului pentru deschis ușa.

Speaker 2:

Iar a treia este Ancochon et quatre braves, deci un porc și patru viteji, care e cu aventuri adevărate, întâmplării de la liceu de la noi de nehoiu. Le-am făcut la ăștia cunoștință cu nehoiu.

Speaker 1:

Ai externalizat. nehoiu Da da da.

Speaker 2:

Nehoiu este acum și în acest coșonul Ecatribrav.

Speaker 1:

Foarte frumos.

Speaker 2:

Da, așa cum bine știi, niciodată nu m-am că ziceai că sunt sincer, adică nu mi-ascund nici origine, nici rădăcinile, nici faptul că sunt român, nici că sunt din nevoiu, sunt chiar mântru. Deci nu, Ăsta sunt. vă place, luați-mă, nu vă place, căutați pe altul.

Speaker 1:

Oricum este interesant. totuși vestul moru are tot un limbaj universal până la urmă, chiar dacă unele nuanțe, să zicem, nu sunt așa înțelese, este normal. Poate nici noi nu înțelegem toate poatele francezilor dacă le citim într-o carte.

Speaker 2:

Asta cu siguranță.

Speaker 1:

Acum pe ce ai pregătire romane în limba română sau ai vrea să le traduci în franceză, pentru că și aici este o provocare.

Speaker 2:

Așa cum bine știi că acum e și tu tradusă în franceză, lucru pe care te felicit și în direct.

Speaker 1:

Mulțumesc, mulțumesc.

Speaker 2:

Este cea mai mare problemă pe care poți să o ai cu o carte tradusă într-o limbă străină este traducătorul. Dacă traducătorul nu se cuplează cu tonul cărții, cu feeling-ul, cu stilul autorului, cu tot ce vrei tu, părerea mea e că o dai chix. Așa este Eu, așa cred tot ce vrei tu.

Speaker 1:

părerea mea e că o dai chix Așa este, eu așa cred.

Speaker 2:

Da Eu așa cred, am avut noroc, am avut noroc cu Gabi Sava și pe urmă uite următoarele pentru că ea, la un moment dat eu am și râs, la un moment dat am glumit cu ea spunând, spunându-i că după ce am scos eu cărticica asta povestiri din aeroport și de pe lângă ea, la un moment dat a fost bombardată de autorii români ca să facă traducere Și mi-a zis Adisa, cu toată dragostea și cu tot respectul, zice traduc poezie acum, pentru că oricum tu ești foarte, foarte greu de tradus. Zice că mi-a luat luni de zile. Deci mai bine traduc orice altceva decât să te traduc pe tine. Că tu ai și un stil, te joci cu cuvintele, le inversezi, le nu știu ce, și să iasă poanta ce că mi-au luat luni de zile să le, să le traduc. E adevărat, traducerea a fost excelentă, n-am ce să zic.

Speaker 2:

Dar până la urmă și Găbiță mâncaia și eu cu ei, deci trebuie să trăiască și ea Lăuie pe o poezie că alea mai scurte, asta vreau să zic că, uite, eu am vorbit cu, m-am înțeles foarte bine cu ea, că e o tipă foarte mișto și foarte sufletistă și își trofoca creierii, că eu, cum zic aici că tu ai folosit nu știu ce, că zici javroș, spre exemplu aveam cuvântul ăsta javroș, eu care am inventat cuvântul ăsta plecând de la Javră din românește și Gavroș din franceză. Și am notat, am iscat cuvântul ăsta Javroș, și ea zice bă, ca să sune la fel cum sună în românește, nu pot să găsesc în franceză. Și dă-i și scrâncește, scapul. De asta zic că e foarte, foarte important. Tu bine știi, acum, acum te-ai prins și tu că mi-ai zis că ți-a plăcut traducerea.

Speaker 1:

Da da.

Speaker 2:

Adică la cartea ta. E mare, mare lucru ca să înțelegi mai ales că tu știi ce ai scris în românește și vrei să fie la fel și în fr.

Speaker 1:

A mai fost un aspect aici care n-a un avantaj enorm Simona Ferrante, care mi-a tradus cartea. Nu e despre mine podcast-ul, dar dacă tot ai adus în discuție, noi nu prea avem timp să vorbim, vorbim la podcast. Îmi citis acest roman în română, cu care a rezonat. A fost cartea prin care ea exact ce spuneai tu În momentul în care traducătorul rezonează. Nu neapărat că se regăsește în poveste, nu despre asta e vorba, dar a intrat în atmosferă, era greu ca Gabi Savasă să se găsească în povestile mele.

Speaker 2:

Asta-i chiar mișto, da.

Speaker 1:

La tine. E vorba de altceva. Am înțeles, nu e deloc ușor să traduși cărți umoristice. Nici Caragiale nu e ușor de tradus, mersi frumos.

Speaker 2:

Dar așa este Comparația. asta te lasă testament.

Speaker 1:

Mă treci în CV că așa spuneai.

Speaker 2:

Da da.

Speaker 1:

Așa spuneai, așa că nu le bătem acum, nu facem un concurs, dar am înțeles foarte bine ce o să spun și a fost un noroc, la fel cum și alți traducători. Probabil rezonează sau nu știu. E grea oricum și meseria asta de a fi traducător. Ce părere ai, adrian Este o întrebare pe care obișnuiesc să o pun invitațiilor mei scritori despre literatura română contemporană. Acum, pentru că tu treci deja câțiva ani în Franța, mă gândesc că citești și autori francezi și alți autori poate traduși în franceză sau chiar și în română. Unde ne aflăm noi, așa în toată povestea universală?

Speaker 1:

Noi ca și autor român literatura română în general, cu subiectele pe care le abordează. Ce părere ai? Suntem ok.

Speaker 2:

Corința, mamă, eu zic că noi suntem ok așa ca și suntem, cum bine știi. Adică noi avem tradiție de a fi mișto în literatură și nu dau tu l-ai dat pe Caragiale, pe care eu pur și simplu l-ador, dar eu sunt mare fan. Scuză-mă pentru volau ăsta, dar nu sunt răducioiu. Să mă ierte răducioiu, dar nu ăsta cu volau mai iese câteodată. Abia acum am ajuns de la serviciu, n-am ieșit din atmosfera franțuzească de la serviciu că îmi cer scuze pentru.

Speaker 2:

Voala că îl repet așa. Eu am rămas cu un român, ca să știi și să știe și ascult tot de la nevoiu, da, ați auzit, da, și toți ceilalți care au fost și care au scris, și chiar contemporanii. În primul rând mă gândesc la tine că ai cărțile alea mișto, dar cred că noi avem o literatură foarte, foarte faină. Sunt câțiva de la noi care sunt împinși, spre fericirea noastră și a noastră. Rând la Mircea Cărtărescu care este împins în sutele de traducere pe care le are. Adică avem câțiva. Probabil că Mircea este cel mai bun exemplu. E un exemplu singular, cred.

Speaker 2:

Eu zic eu la nivelul meu, atâta, nu știu să fie altul mai tradus ca domnia sa, nu zic că francezii, ca domnia sa, nu zic că francezii, referându-mă la chestia care o văd eu aici și care văd că lumea încă mai citește aici, adică au tot felul de de-astea Aici, au și ăsta livră de poșă, pe care eu îl ador ca format, îl iau, îl bagă frumos în buzunarul Hanyi sau într-o gentuță de-asta. Și vezi, e adevărat că procentajul este dobărător de mare pentru telefoane, dar și pe telefoane citesc cărți. Mai văd câte unul cu un Kindle, cu ceva, dar mai văd oameni care stau în parcuri, văd biblioteci de-astea ambulante în tot felul de state de-astea pe la țară, care au o vitrină pusă într-un parc și în cărți acolo puse, și văd lumea care vine. Când e frumos afară văd câte o carte de-asta, chiar și tinerii. A rămas surprins să văd tineri la festival de livre. N-am văzut niciodată chestia asta.

Speaker 2:

Scuze, mă salu într-un subiect, în altul, dar mi se pare foarte mișto chestia asta. Am fost foarte emoționași, foarte atins până în măduva sufletului. Au venit doi copii de românași plecați de foarte mult în țară. Amândoi aveau 15 ani, mama măritată cu un francez, plecată cine și e de când, vorbea română. Băiețelul, excelent În general ăștia aici, insistă să le văd limba, să nu știu ce. Deci e o opresiune. Ei a reușit să-l facă pe ăsta micu Ăsta.

Speaker 2:

Micu a venit la târgu de carte. Corinuța a venit cu cecul ăla lui de elev, înțelegi, avea un cecul ăla să cumpere carte pentru maică sa. Că au zis că e târg de carte, sunt și români. Și a venit direct la mine. M-a văzut că eram eu primul la lasare acolo la autografe.

Speaker 2:

Și când a văzut ce frumos, am început noi să vorbim Și zice vreau să iau și eu o carte pentru mama Ce îmi recomandați Păi. Zic vei de-a mea sau de-a altora? Că uite, că sunt Păi și că nu de-a dat voi la ICR să aducă și cărți române. Deci sunt și în lumea română. Și zic uite, iau, vezi că asta e mai așa, mai cu aventurile, dând studenție cu niște ce, cu chefuri, cu despuiate, cu la, la, la, și zic că asta e cu familie, cu tata, mama, nu știu ce, așa că eu iau pe asta, că aia cu despuiatici, cu ea mai târziu data viitoare. Bine, mă zic bravo.

Speaker 2:

Și am avut un băiețăt așa de 15 ani, mititelul, la fel, stătea tot acolo, aproape de Paris, la fel, băia mare venise cu părinții Și tot așa foarte bine, vorbea română, ca în stilul ăla ardelenesc. Am fost foarte, foarte fericit. Iată și copiii mei, să știi, tineri de ăștia, care Eu acum nu știu dacă pe la noi, pe la Bookfest, pe la de-astea, pe la târgurile astea am văzut așa, venise tineri ăștia, vene, începeau la 12 și ei venise la 10 până la trecut de carte să cumpere cărți, ca să ducă la școală, când era telefonul, era tablete. M-am închinat la ei, zic bă, să rămâneți așa, mă în cavașpălăria voastră. Și iată zicându-te acum, revenind culturale care dă în puținul ăla care vine de la buget, cu la, la, la, cu nu știu ce, cu tot felul. Dar nu intru, nu vreau să intru și n-am intrat și nu voi intra. Dar zic eu, constat că noi suntem handicapați din punctul ăsta de vedere al fondurilor care se bagă în cultură, al promovării promovare să face, dar în limita balonului de care dispui.

Speaker 1:

Nu te traduci tu în lucraș pentru tine, adică încearcă să facă cu tine. Da, adică, ai văzut și tu un stand acolo, simplu, ei au făcut. E laudabil efortul, și nu numai la Paris.

Speaker 2:

Nu mă gândesc, adică nu mă imaginez cât costă ca să fie la Festival du Livre, nu mă imaginez costurile. Deci cred că standul ăla costă enorm.

Speaker 1:

Costă foarte mult un stand, la Tg de Carte, la Romexpo.

Speaker 2:

Da, da da La Paris. E laudabil.

Speaker 1:

Și eu sunt de aceeași părere, că am avea cu ce, nu avem cu ce Și nu e vina lor și toate organizațiile astea culturale care fac, le fac.

Speaker 2:

și uite, tu spre exemplu te duci cu ăsta, cu cartea ta, cu Scoasa de Simona, te duci la Lyon.

Speaker 1:

Da.

Speaker 2:

Sunt niște eforturi fantastice, adică să aduci autorul din țară, să nu știu ce, să nu știu ce, să încearcă. Zic, adică, să încearcă, da, da, da. Dacă ai avea un buget, să zic băi, încă așa, ia, mă să aducem 100 de autori români îi aducem în Paris asta, dar nu avem pentru asta ceva.

Speaker 1:

Asta este factorul financiar de ce vorbeam și mai devreme cu traducerea. Din păcate, Adrian, știi că nu am stat de vorbă, dar te mai aștept. oricând ești binevenit la rețeaua de povești să ții minte lucruri așa Și îți mulțumesc foarte mult. Trebuie să încheiem Sărbători, sărbători, nu mai bine. Și mult succes mai departe cu toate proiectele.

Speaker 2:

Româna. La fel și ție succes. Te pup, pe tine și pe ai tăi, și pup și pe ascultători și pe cei care sunt iubitori de literatură română. Să vă mulțumim pentru vizionare.