RETEAUA DE POVESTI
RETEAUA DE POVESTI
Carmen Florea, despre cum să-ți transformi pasiunea pentru cărți într-o carieră de succes (S8; Ep 106)
Carmen Florea, senior librar la Cărturești, ne poartă prin fascinanta ei călătorie profesională, dezvăluindu-ne cum a trecut de la grafician și detepist la un job de vis în lumea cărților. Povestea ei este una de determinare și pasiune, în care a depășit obstacole precum supracalificarea și a ajuns la un rol în care își poate urma adevărata chemare. Aflăm cum șansa i-a surâs la Cărturești și cum dorința ei de a conduce o librărie mică s-a transformat într-o realitate în spații mari și deschise. Nu doar că ne inspiră cu povestea ei, dar ne arată și cum reușește să-și echilibreze numeroasele responsabilități cu o energie și disciplină de neegalat.
În plus, Carmen ne împărtășește viziunea ei asupra provocărilor și oportunităților din industria literară din România. Discutăm despre literatura comercială, rolul crucial al promovării și cum transmediatizarea poate atrage noi generații de cititori prin jocuri video bazate pe cărți. Chiar și în fața provocărilor financiare, menținerea unei conexiuni fizice cu cititorii rămâne esențială. Carmen subliniază importanța librăriilor, fie ele fizice sau online, și cum acestea contribuie la diversitatea și accesibilitatea cărților. Ascultați acest episod pentru a descoperi cum literatura continuă să evolueze și să se adapteze.
Podcastul poate fi ascultat pe Apple Podcasts, Google Podcasts, Amazon Music.
Devino suporter al podcastului aici: https://www.buzzsprout.com/1884756/supporters/new
Mulțumesc!
The podcast can be listened to on Apple Podcasts, Google Podcasts, Amazon Music.
Become a supporter of the podcast here: https://www.buzzsprout.com/1884756/supporters/new
Thanks!
Invitata noastră la rețeaua de povești este Carmen Floria, senior, librar la librările Cărturești. Am spus bine Carmen?
Speaker 2:Da, da, da.
Speaker 1:Și PR. În același timp redactă șef la site-ul de cultură Filme și Cărți și la revista Golan. Bine ai venit, carmen, și îți mulțumesc că ai acceptat să vorbim.
Speaker 1:Bine, te-am găsit și mulțumesc tare mult. și eu De ce spun îți mulțumesc de două ori Pentru că tu ești foarte, foarte ocupată. Am tot vorbit despre asta. Am tot vorbit despre asta înainte să intrăm în registrare și cu fiecare ocazie când te-am întâlnit, am și spus că admir energia ta, puterea ta de a te disciplina și de a te împărți fiecăruia în mod egal și fără părtinire, ca să fie toată lumea mulțumită. Tu participi la multe evenimente în calitate de moderatoare, ești inițiatoarea multor proiecte culturale pe care Cărturești le găzduiește. dar până să ajungem să vorbim despre toate acestea, aș vrea să-l spui, carmen cum ai ajuns la librărie? Știi, noi suntem la rețaua de povești și fiecare om are o poveste.
Speaker 2:Când ajungeici că vine vorba despre povești, Eu am lucrat foarte, foarte multă vreme ca grafician și detepist fie pentru ziare și reviste românești, fie pentru câteva din diaspora, și pasiunea asta pentru cărții m-a alimentat și în job-ul ăsta, care nu prea avea legătură propunzită cu cărțile, pentru că în timp mi-am câștigat câteva alte calificări, am devenit un pic supra-calificată pentru job-ul de librar și atunci, de câte ori aplicam la ceva în zona asta, nu eram selectată, probabil ei gândindu-se că voi solicita un salariu destul de mare, pe care cu toți știm că librari, chiar dacă sunt seniori sau star, nu prea lau.
Speaker 2:Și atunci, cu o altă ocazie, s-a evit prin 2019, când eu lucram ca part-time pentru Centrul Comunitar Evresc, făceam acolo grafică, și m-am văzut din nou un job de librar pentru Verona, solicitau ei atunci, și am zis hai, să mai încerc încă o dată, deși era destul de târziu, adică eram aproape de 40 de ani, nici nu mă mai gândeam că o să mai am șansa asta. Și în fine, după ce am fost la un interviu de acolo E un librar foarte, foarte vechi și foarte bun Și mi-a spus uite ce haide să mergi la caruselul. Și m-a întrebat ce ai face dacă ți-ați de o librărie pe mână? Și visul meu a fost întotdeauna o librărie mică. Și am ajun momentul ăsta.
Speaker 2:Am fost un pic speriată la început de tot ce era acolo, dar după aceea mă obișnuiesc și cu echipa și cu spațiul ăsta mare și deschis, și acum cred că n-aș mai putea să mai lucrez într-o librărie mică, adică m-a simțit prea închis acolo, n-aș mai putea.
Speaker 2:Și așa a în, și de acolo un întreg șir, pentru că eu n-am rămas numai la nivelul de librar și am început să dezvolt proiecte, am început să promovez autorii români, am venit cu tot felul de idei, rafturi tematice, mă rog, de acolo un întreg tăvălug care s-a văzut, cred că, și în social media.
Speaker 1:Da și se vede foarte bine. Adică, e ce faci? și pentru că ai vorbit de meseria aceasta de librari, știi că au fost tot timpul discuții, de-a lungul timpului, că librarii din România nu sunt la fel ca librarii din alte țări vorbim de cele occidentale că mulți nu sunt pregătiți și nu recomandă cititorilor și n-au acest know-how background. Ce-o spun pentru că am mai fost și în țară la librării, unde am avut evenimente în diverse orașe ale țării, și este adevărat că există o diferență. Cum se selectează totuși un librar? Carmen, există aceste criterii.
Speaker 2:Există, da, există niște criterii și există niște interviuri de multe ori mai multe și depinde pe ce zonă e încadrat, pentru că știm cu toți că sunt o librărie. sunt foarte multe zone, foarte multe domenii și nu ai cum să le știi pe toate. asta e clar. Adică fiecare librar are câteva competențe pe câteva zone și pe celelalte încearcă să le acopere în funcție de nevoi sau în funcție de ce alți colegi mai sunt în librărie Într-adevăr s-a mai profesionalizat și la noi. Problema este însă că noi nu avem de fapt un curs de librar, nu există o specializare pe zona asta propriu zis Și atunci de a lucra cu cărțile.
Speaker 2:Pe de altă parte, nici în librărie de multe ori nu este ușor să încerci să te specializezi, pentru că timpul e destul de scurt iar un librar nu are numai task-urile astea de a recomanda cărți, de a sta printre cărți, de a le război și de a sta de vorbă cu clienții, cititorii care mai vin pe acolo.
Speaker 2:Sunt foarte multe task-uri organizatorice. Iar într-o librărie mare, de exemplu, sau într-o librărie mai mică dar cu flux mare de clienți, devine și mai dificil pentru că la rapt de stat la casă, adică noi nu avem și nici celelalte librării, librari care să stea doar pe zona respectivă să recomande cărți, să răsfoiască, și librari care să sta la casă, adică fiecare dintre noi face prin rotație, făcea că eu nu mai sunt propus în librărie, face toate task-urile astea și atunci, chiar în ultimii ani, într-adevăr există și câțiva librari foarte buni, există oameni tineri care vor să rămână în librărie, ceea ce mi se pare foarte, foarte important, pentru că asta e una dintre probleme mulți dintre oameni ăștia, chiar dacă sunt buni, nu rămân în librărie pe o perioadă mai lungă. Adică ei se profesionalzonează și cu valurile călturii și cu jobul ăsta în sine de librar care, cum spuneam, implică atâtea lucruri.
Speaker 1:Este foarte interesant că ai adus în discuție faptul că ar trebui să existe o specializare pentru librar, așa cum există pentru bibliotecar, din câte știu.
Speaker 2:Daie da.
Speaker 1:Sunt și pe la bibliotecă națională, sunt și pe la facultățile astea umaniste sunt și cursuri private. Deci hai de unde alege.
Speaker 2:Ar fi interesant și bine venit pentru noi.
Speaker 1:Este foarte bine. Am văzut, și eu sunt, predomină tinerii c ceea ce eu, când era mică, de exemplu, în librărie erau oameni foarte în vârstă, pentru că acesta era targetul cititor, acesta era publicul cititor, acest segment de vârstă. Acum este foarte bine că gustul pentru lectură se deschide tot mai mult și merge înapoi spre vârste tot mai mici. Și am văzut că tu faci evenimente în care atragi și public tânăr, nu doar public adult, și chiar pentru tineri ar trebui și mai multe ca ei să aibă unde să se recunoască. Asta e marea problemă la noi, societatea noastră.
Speaker 1:Există multe domenii în care ei nu se recunosc și atunci de aceea ei fug și practic sunt absenți din anumite domenii. Noi spunem că sunt ei vinovați, nu e doar vina lor, e vina celor mai mari care ar trebui să le asigure niște condiții, condițiile creierului, context în care ei să fie foarte activi, nu doar prezenți. Am avut nu demult un podcast cu Monica Iremia. Este librar cu experiență de 15 ani, dacă nu mă înșel, în Franța, în marile librării Ea ajunsese deja la nivelul de surdifuzăz, cum se numește, adică un fel de consilier de carte, deci la un nivel de librar unde ea consiliază edituri și alte librării și cititorii. Bineînțeles, noi nu avem în cașa ceva, nu-i așa?
Speaker 2:Nu, nu avem în cașa ceva. La noi în Cărturești cel mai înalt grad este ăsta de librar star, și la fel e să zicem ceva asemănător, numai că nu are legătura asta cu editurile. Sigur, și eu mai și mai sunt câțiva librari star în rețeaua Cărturești și mai discută și ei cu editurile despre anumite titluri, despre noutăți pe care le-au văzut și ar vrea să fie traduse, mă rog, despre cum se dă o anumită carte. Și aici mă refer de exemplu la Vlad Niculescu, care este la Cărtureșțele naționale alea librarilor de la Strasburg.
Speaker 2:Am fost invitată prin Rise Book Selling cu care avem împarteneriat, și într-adevăr sunt niște diferențe foarte mari între ce se întâmplă acolo și ce se întâmplă la noi. Mai mult decât atât, acolo am văzut într-adevăr foarte mulți librari care sunt ani, ceea ce la noi în România e deja o raritate. Adică în afară de câțiva pe care numeri probabil pe degete, nu există librari atât de vechi. De ce? Știm cu toții de ce? pentru că există și salariile astea care nu sunt foarte mari și de multe ori trebuie să mai ai ceva să suplimentezi, ca și mine cât am fost libr și așa să te descurci cu veniturile. Astea nu sunt suficiente de multe ori, chiar dacă ajungi la un grad mai înalt, pentru că noi avem o piață de carte care nu are o cerere atât de mare. Aici e problema Și atunci vânzarea de carte nu e nici a mare și implicit nici salariile n-au cum să fie foarte mari.
Speaker 1:Probabil că și pre costurile finale sunt mari. Oamenii și așa înainte stăteau în cumpă n-am mai să iau o carte, să dea un pachet de țigări. știi că mereu s-a făcut, sociologii au făcut comparația a o carte preferă să cumpără un pachet de țigări. E o chestiune și de obicei, cum ai ritualul de a bea o cafea dimineață și să savurezi o țigară, poți să ai ritualul să bei o cafea să citești ceva sau un ziar, că toți vorbeam de francez croissantul, cafeaua și ziarul Carmen. pentru că ai adus în discuție autorii români și tu deja ai o experiență. ai contact cu mulți autori, ai avut evenimente cu scritori români de diverse genuri, de la diverse edituri și bineînțeles că ai citit multă literatură străină no-transcript.
Speaker 2:Păi, cred că este, din punctul meu de vedere, într-o continuă creștere, atât din punctul meu de vedere calitativ cât și cantitativ, adică față de acum câțiva ani, când editurile erau ceva mai reticente chiar în a publica autor românii, încet, încet, în ultimii ani lucrurile chiar chiar s-au schimbat, și nu vorbesc numai de o carte de poezie. în timp, nu numai că editurile și-au diversificat oferta pe zona asta, dar au apărut și editori noi, micuțe, într-adevăr, axate numai pe zona sa de poezie, și atunci înclință, cred că și ele au avut diversificat oferta, adică s-au diversificat stilurile de a scrie, s-au diversificat subiectele în ceea ce privește ficțiunea, și atunci publicul are mai mult de unde alege. Ideea mea de a promova autorii români a venit din faptul că, cel puțin când am intrat în librărie, conexiunea asta între autorii, scritori și public era foarte micuță, adică în afară de câteva lansări pe care reușeam să le fac editurile că și asta e un efort, e un cost și logistic și financiar și de altă natură autorii ăștia nu prea erau prezenți în piață, nubă mai facem un interviu, și atunci am încercat să-i promovez pe mai multe căi cu resursele pe care le-am avut, și mulți dintre ei au fost foarte, foarte deschiși și nu s-a întâmplat să spună cineva, nu, eu nu vreau. Dincolo de asta sigur am făcut tot felul de dezbatări, tot felul de întâlniri și în plus mi-a blocut să văd că dincolo de unele animozități, orgulii și așa mai departe, totuși există o susținere între autorii români pentru că la lansarea uneia vin și alții scriitori care nu sunt parte din editura respectivă, ad pe care roșie să o aducă de fiecare dată la evenimente, dar sunt și oameni care sunt publicați la alte edituri și atunci vin cu plăcere să susțină colegii de Brazile, ca să zic așa.
Speaker 1:Da, tu faci un lucru foarte actual, pentru că noi trăim acum într-o epocă în care noi trebuie să fim activi, nu doar producători de conținut ca să spun trebuie să și facem acțiuni care să atragă publicul. Trăim aceste vremuri în care bariera aceea care exista acum zeci de ani, când venea un scritor nu exista internet și venea un scritor într-o librărie, era ca și cum cobora un zău pe pământ Și era inaccesibil, era precum un actor de cinema pe care nu visai să-l vezi vreodată în real, în carne și oase, să vorbești cu el. Iată, barierele acestea, datorită și tehnologiilor, noi s-au spart și publicul poate să vorbească oricând cu un autor, pe Facebook, de exemplu, pe orice rețea socială unde are profil, și atunci el fiind foarte accesibil, publicul sigur că vrea mai mult și dorește să fie coptat. Și ceea ce faci tu prin aceste evenimente, eu te felicit pentru că avem nevoie să-i chemăm pe oameni, nu doar să le punem pe tavă niște cărți într-un raft cu cotorul de rigoară la vedere și ei să aleagă. Ei trebuie un pic și ghidați în alegeri.
Speaker 2:Da, da, da, despre asta e vorba. Da, iar tu stai, am nevoie de ghidajul ăsta, de nu știu un pic altă conexiune, pentru că așa oferta de carte, asta spuneam, este foarte mare și rog, e scris ceva pe spate, sunt niște note pe coperta 4, care uneori nu-ți dau ce e de fapt acolo, nu, înțelegi.
Speaker 2:Fără alt ghidaj asta spun că cartea respectivă riscă să treacă neobservată sau dacă nu are partea de prom oare suficientă, la fel rămâne la raf cotorul ăla și știu și căriți de felul ăsta care într-adevăr după lansearele respective n-au mai avut parte de altceva.
Speaker 1:și atunci, în afară de vânzarea prima, care a mers bine după aceea, Da, practic, acest câmp a literaturii a devenit un câmp în Nu numai librarii. Trebuie să fie promotorul lui personal. Editurile, în măsura în care reușesc și au resurse să-și promoveze autorii, librările vechi, distanța, bineînțeles, și am observat că există. Nu putem spune că sunt discriminați autorii și în favoare a altor autori. Deci, încetul cu încetul, iată, învățăm și noi niște reguli. Până la urmă trebuie să respectăm niște reguli. Nu putem trăi așa într-o junglă și fiecare să facă ce vrea. Ce părere ai, carmen, despre literatura comercială? Există această prejudecată și e puțin pusă la colț câteodată. Literatura comercială, cu toate acestea, iată marile traduceri, până la urmă, care au făcut înconjorul planetei și au rezistat timpului, au făcut parte din literatura comercială, să nu zic de Paulo Coelho, numai nu.
Speaker 2:Da, adevărul este că există, cel puțin și printre anumiți librari și printre anumiți scritori și printre anumiți profesori, președecata sa că dom'le nu e acolo ceva, nu e o literatură. Chestiunea este că această literatură însă vinde foarte mult, ajută librăriile, ajută și editurile să publice alte cărți de nișă. Adică datorită aceste literaturi de consum sau comercială editurile pot să publice niște cărți pe care altfel nu le-ar publica. Și pe de altă parte, de ce să nu spunem? totuși, această literatură reprezintă o mică scăpare, o mică evadare pentru un public foarte mare.
Speaker 2:Și atunci mi se pare un pic nedrept să spui că nu e de fapt literatură și că nu Sunt niște lucruri acolo de care unii oameni au nevoie și spre care se îndreaptă cu plăcere. Pot să spun că nu rezonez nicio foarte mult cu ea, adică n-aș putea să spun că e chiar în sfera mea de interes, însă sunt pe la rafturi niște ani. Totuși am văzut niște oameni care se îndreaptă cu și eu câte ceva din povestea asta și să recomand să am niște discuții cu ei. și nu neapărat sunt oameni de low quality sau care nu știu literatură, pur și simplu unii dintre ei la un moment dat au nevoie să se îndrepte acolo. Dar sunt și oameni care efectiv numai asta citesc, și atunci adevărul e că nu trebuie să împingi, unde vezi că chiar nu funcționează. Deci, ce să zic? nu pot să spun că rezonez cu ea.
Speaker 1:Repet, însă, este o nișă și vinde foarte bine de cele mai multe ori. E o Mi-a spus că Mircea Cărtărescu spunea într-un interviu că această literatură populară, literatură comercială, practic poate reprezenta și o etapă spre literatura elitistă, ca să spunem canonică. Cu siguranță Nu poate cineva să trebuie să parcurgi niște etape și în lectură ca să ajungi în vârf. Cum se spune, nu citești canții din școala primă, adică e nevoie să parcuși niște etape, care în orice domeniu sunt etape, și atunci, cum spui, unii se opresc la acel nivel, pentru că fiecare cu Nu e nimeni de blamat sau de judecat. Aici Ai punctat foarte bine și starea. Oamenii uneori au nevoie să vadeze. Afel, cum citesc literatură science fiction, fantasy, tot acolo Își doresc să vadă lumile proiectate, își doresc să ajungă acolo, virtual vorbind. Sunt multe de spus în privița gusturilor cititorilor români, dar nu se întâmplă doar în România chestia aceasta cu literatura comercială. Discuțiile sunt celeași. Ai fost acum la evenimente străinătate și ai putut să auzi subiectele fierbinți.
Speaker 2:Da, și chiar au fost la Strasburg la conferințele astea chiar au fost câteva paneluri axate pe liter asta de consum. Deci e clar că e o componentă importantă a lanțurilor de librării, mai mult la noi, mai puțin afară. Pe afară de cele mai multe ori nu prea sunt lanțuri de librării ce care-mi drăgâță, ci sunt librării independente. Dar chiar și acolo funcționează foarte bine și grupul ăsta și tipul ăsta de literatură și atunci Ce gânduri ai în continuare, Carmen.
Speaker 2:Am câteva proiecte pe care le-am inițiat anul trecut în Cărturești și anul ăsta le-am dezvoltat. Am câteva proiecte noi la care mă gândesc pentru anul viitor, pentru care cel mai important este ăsta că aș vrea să demarerez și la anul ăsta niște conferințe aluare ale librarilor în care să coopteză nu numai Lanțul Cărturești dar și celelalte lanțuri care participă la piața de carte, dar și edituri. Am vorbit deja cu câțiva reprezentanți ai unora dintre ele și au fost foarte deschiși. E un proiect mare, e un proiect ambițios și sper să reușim să punem legătura oamenii ăștia și să ne dăm seama că totuși la piața asta de carte trebuie să lucrăm împreună și nu să facem niște eforturi uneori aproape să nu cigașe separat. Cred că ne-am atins scopul. Asta e foarte important pentru mine.
Speaker 1:Cred că munca aceasta în echipă mai mult vorbit despre românilor care nu au o disciplină. Există o disciplină, o rigurozitate, dar sunt și multe beneficii și până la urmă, produsul muncii de echipe este și internetul, și din internet învățăm că suntem mai mulți aici care participăm la discuții în Facebook. Facebookul n-ar rezista dacă fiecare ar posta singur și nu ar interacționa cu alții. Da, cu sigțională, adică librarii de exemplu, cum ești tu, ar trebui să fie invitați în emisiuni, la dezbateri culturale, unde tu ai putea să vorbești despre noutăți, despre situația piesei de carte, pentru că tu ești primul contact, ești front office, cum se spune, cu publicul cititor. Chiar vezi la cald ritmul și dinamica cititorilor Cât intră în librărie, cât privesc doar rafturile, cât cumpără cu adevărat, cât revin, cât participă în evenimente. Sigur nu la o statistică de sânge, dar tu ai o imagine la cald despre asta. Ai la cald despre asta.
Speaker 2:Ai fost invitată, carmen, la emisiuni de gen? Până acum nu am fost invitată și cel puțin cu librarii nu știu să fie, nu știu dacă sunt, adică nu știu dacă au fost invitați. Am avut un demers la revista Golan, în mai multe episoade, și pe care cu siguranță le voi continua. A, cu siguranță le voi continua. Asta este un alt proiect pe care vreau să avansez cu el Și am întrebat librarii din mai multe lanțuri de librării, tocmai i-am întrebat despre lucrurile astea, cum se simt lucrurile în librărie, ce promovează, cum promovează, care-s pasiunile lor de lectură, ce recom, cea recomandă, și așa mai departe. Deci, au fost câteva serii din astea de interviuri cu ei, mai micuțe, bineînțeles, că nu ai într-un material, dacă știi și tu că pe internet cu cât devine mai lung, cu atât riscă să nu fie citit.
Speaker 2:Și atunci, fără să mă lungesc, auate zilele, așa l-am numit și țin să-l continui. Și dincolo de asta, mai am proiectul ăsta pe zona de știință, care la fel nu prea este la noi fructificată și nu prea există decât evenimente disparate, cât o despatere pe aici, pe acolo, cât o lansare de carte care se în care încerc să pun în discuție cărții foarte noi publicate în zona asta de știință, însă cu bătaie în ce se întâmplă în realitatea noastră actuală și ce am putea să facem cu tot ce înseamnă acest progres tehnologic, cum putem să-l adaptăm la nevoile noastre și să facem din el un instrument care să ne fie folositor, nu o tehnologie care mai mult să ne îndepărteze de noi, de ceilalți și de realitate. Merg greuți aici lucrurile. De asta zic aici am nevoie de puțină dezvoltare, mai ales că eu vreau să fac și o extinție a proiectului pentru zona de tineri și adolescenți, și atunci aici lucrurile se complică și mai mult.
Speaker 1:Da, pentru că trebuie să vorbim pe limba lor și trebuie să știm despre ce vorbim și să ne informăm, să ne documentăm. Oricum, tehnologia avansează într-un ritm extraordinar. Abia înveți ceva și deja mâine apare altceva.
Speaker 2:Da, e foarte greu să ții pas. Și atunci de asta spun tehnologia avansează mult mai repede decât ne putem în noi adapta la ea.
Speaker 1:Și aici intervine un mic pe cart, să zic așa De să înțeleg, carmen, că nu ai nicio temere în privința inteligenței artificiale, că ar putea lua locul librarilor sau ale al scritorilor. Nu cam dată prohodul de mult, nu nu cred că va dispărea.
Speaker 2:Cu siguranță vor fi perioade în care se va citi mai puțin Audiobookurile. Deja ai observat și tu că au luat un mic avânt, însă nu mi-aș face așa griji că va dispărea cu totul. Au mai existat crize și nu s-a întâmpla nimic. Adică merg pe încrederea în cititorii până la urmă.
Speaker 1:În finalul dialogului. Carmen, aș vrea să te întreb un lucru Când am mai stat de vorbă, când am mai fost în evenimente în fara țării, am observat și mi s-a confirmat că există anumite tendințe. timp este interesat de anumite subiecte. Este motivul pentru care nu mulți autori români sunt traduși, Pentru că nu interesează ce se întâmplă în Europa des pe cei din vest. de multe ori decât anumite subiecte, A fost o perioadă cu căderea comunismului sau din perioada comunistă Acum a fost terminat a fost o perioadă cu bolșevismul și așa mai departe, cu ocupația Republicii Moldova de către ruși. Există și în România au remarcat aceste tendințe, care existau pe perioade de timp, niște preocupări ale publicului cititor pentru anumite subiecte.
Speaker 2:Nici de preocupări ale publicului cititor pentru anumite subiecte. Cred că există și la noi și asta cred că se reflectă și în ce s-a mai publicat în ultimii doi ani în literatura română, adică au fost mai puțin romani istoric, mai puțin fantasy și mai multă realitate cotidiană, în special ale tinerilor sau adulților tineri, un pic de, să zicem, repunere în scena anilor 92.000, au mai fost, prin câteva romane și prin câteva volume de proză, scurtări la care nu prea s-a aștepta nimeni și a trebuit să suplimenteze tirajul. Știu asta și din unele texte care au fost publicate prin bursele Cărturești. Dar dincolo de asta mai este o chestie care a puțin impulsionat tendința asta, și anume faptul că unele dintre ele au început să fie puse în scenă și atunci, având în vedere că au atras și un alt fel de public și le-au atras și prin alte metode, normal că lucrurile au de aici au luat un avânt și mai mare.
Speaker 2:Adică știm de la Vinica Mitu, diana Bădică, dan Coman, mihai Rad, cam astea cred că sunt ultimele puse în scenă Și atunci, normal, legătura asta care s-a creat pe mai multe medii, să zic așa, a contat foarte mult pentru impulsionarea textelor. Unele dintre ele n-au avut, adică în afară de ce s-a întâmplat, cum spuneam atunci, la lansare. După aceea au înregistrat o cădere. Deși, cât poți să împingi că? și având în vedere că se publică destul de mult și că rafturile unei librării sunt limitate pe fiecare zonă, nu ai cum. Adică trebuie să faci fețe și să împingi în față noutățile. Și atunci celelalte, care deja au ceva tim cotorul ăla, dacă nu prea mai știe lumea de ele, greu să le accesezi.
Speaker 2:Da transmediatizare Da există, deci există. Ca să concluzionez, cu siguranță există.
Speaker 1:Da, această transmediatizare este foarte importantă și la noi din păcate nu este aplicată. Aș mai ales din lipsa bainilor că întotdeauna. De exemplu, știi foarte bine că în America jocurile video după cărți sunt un mod de a ajunge la publicul cititor, mai ales cel tânăr. Extraordinar, de rapid Opar o carte, face un joc video. Dacă e un thriller polisist, un science fiction, fantasy, mai ales, acestea se pregătează, se fac jocul video și este un mod de a ajunge la și de a-i atrage pe tineri, pentru că ei joacă și zic măi, dar jocul ăsta scrie că e făcut după o carte. Cine e autorul ăla? măcar dă o căutare pe Google și așa mai departe.
Speaker 2:Da te îndeam de fapt despre ce e vorba, cine e autorul, cum e cartea? e la fel, nu e la fel, care-s diferențele.
Speaker 1:Da, dar vezi tu, ca să creezi un joc video costă foarte mult Da îmi dau seama, Îmi faci o aplicație pe mobil.
Speaker 1:Deci aici vorbim și toate ajung până la urmă la bani. Știi, follow the money cum se Carmen, îți mulțumesc foarte mult pentru prezența în această ediție și te aștept oricând cu noi vești despre librari, despre evenimente, despre proiecte, despre felul în care reușești să cooptezi. Nu tu personal, tu generic, tu colectiv. Publicul. Cititor fizic să-i aducem fizic. Nu că ar fi rău să avem și librări online, este foarte bine, dar e frumos să ne întâlnim și față-înfață. Îți mulțumesc încă o dată, îți doresc mult succes.
Speaker 2:Mulțumesc tare mult și eu, și numai bine ne auzim cu alte gânduri și alte proiecte.