RETEAUA DE POVESTI
RETEAUA DE POVESTI
Romina Hamzeu, despre o călătorie literară (S 8; Ep 105)
Romina Hamzeu ne poartă într-o călătorie prin viața ei, de la zilele petrecute într-o librărie până la momentele intense din cadrul evenimentelor culturale de anvergură. Pasiunea ei pentru poezie își găsește rădăcinile într-o copilărie plină de cărți și povești, influențată puternic de mama sa. Ascultați cum mutarea din Oltenia în Moldova i-a deschis noi orizonturi literare și i-a oferit oportunitatea de a se implica în festivaluri precum cel Internațional de Poezie și FILIT, redefinindu-i cariera și contribuția în lumea culturii. Romina ne împărtășește amintiri și detalii despre lansarea unei antologii de poezie, și ne asigură că pasiunea ei pentru literatură nu cunoaște limite.
Alături de un alt invitat, descoperim povestea unei decizii spontane de a părăsi România pentru a explora Londra înainte de Brexit. Dincolo de provocările întâlnite, acest episod povestește despre adaptarea la un nou mediu cultural și profesional, de la munca într-un teatru românesc până la continuarea studiilor universitare. Romina povestește și despre lucrarea ei de disertație pe tema consumului de droguri și impactul legalizării, precum și dorința de a explora domenii diverse, cum ar fi resursele umane. Antologia de poezie și speranța de a revedea invitați speciali precum Andrei Zbîrnea și Cristina Munteanu la evenimente viitoare subliniază călătoria noastră culturală și literară.
Podcastul poate fi ascultat pe Apple Podcasts, Google Podcasts, Amazon Music.
Devino suporter al podcastului aici: https://www.buzzsprout.com/1884756/supporters/new
Mulțumesc!
The podcast can be listened to on Apple Podcasts, Google Podcasts, Amazon Music.
Become a supporter of the podcast here: https://www.buzzsprout.com/1884756/supporters/new
Thanks!
Muzica. Bine ați venita. Rețeaua de povești este Romina Hamzeu, pe care eu de mult o gândesc în ghilimele și acum a venit momentul să stăm de vorbă. Bine ai venit, Romina. Îți mulțumesc că ai acceptat să conversăm. Bine, te-am găsit până dimineața. Te-ai mirat boarecum că tu ești o făină foarte sinceră și ai avut o reacție la fel de sinceră când te-am invitat și ai spus dar ce am eu așa special că nu am nimic? Eu zic că ai. Ai o activitate culturală de mic copil, să spun chiar de mic copil, că tu ești foarte tânără. Oricum Ești foarte implicată, ești viscerală în scritura ta. Eu asta am văzut și când am fost recent te-am ascultat live, în cadrul Festivalului Internațional de Poezie din septembrie, Poemele pe care le-am citit, cele din media online, din volumele tale, volumele la care ai contribuit în antologii, Romina. Eu îmi amintesc așa în 2000,.
Speaker 2:Nu știu să spun 15, poate erai cumva, lucrai într-o librărie, Ai lucrat odată, Mai târziu un pic, încă eram la Iași, deci m-am mutat în București pentru master și am început. Ăsta a fost primul job și pot să zic că am singurul, că după aia n-am mai avut altceva în 2018. Posibil să ne fie văzut într-o vacanță, pentru că am venit la București într-o vacanță de vară și am participat la toate evenimentele.
Speaker 1:Țin minte, cred că asta a fi, dar la librărie am lucrat din 2018 până în 2019, aproape de plecarea în Anglia, de unde ai chemat această atât de puternică pentru poezie, pentru cultură. Cum ți-a venit, ea să te implici? Știu că ai fost voluntar foarte mulți ani la Philit. Încă sunt, încă sunt.
Speaker 2:Și voi fi și anul ăsta. Care au fost începuturile? Romina mulți ani la filit, Încă sunt, încă sunt și voi fi și anul ăsta. Da, voi fi și anul ăsta.
Speaker 1:Care au fost începuturile Romina, Că toate aceste înbolduri au o poveste în spate.
Speaker 2:Da, da, pot să zic o poveste simplă De la părinți. Mama a fost întotdeauna, a fost și cu televizorul, ca să zic așa, dar cartea a fost cumva spântă în casă Și deși nu a avut o posibilitate materială să meargă la universitate sau măcar să facă liceul, pentru că au făcut 10 clase, provenea dintr-o familie destul de extinsă, din Oltenia, din Românicovâlcea, trebuie asta că ea după ce s-a măritat, s-a relocat, ca să zic așa, în Moldova. Deci a mers după bărbat, da, și n-au avut posibilitatea. Au fost cinci fete plus un băiat și n-au avut posibilitatea să mă rog, ca să zic așa, clientul cel mai fidel acolo, cititorul model, ca să zic așa. Și cred, la o vârstă foarte fragedă, adică din momentul în care am învățat să citesc, așa, cred că a fost înainte să pășesc în clasa întâi, am avut înclinația asta pentru citi, pentru tot ce înseamnă povești, și mama a fost, ca să zic, prietena cea mai bună, cu care am împărțit cărțile, cu care am despătut efectiv, pentru că de la o vârstă încolo citeam cam aceleași cărți, și de acolo a fost doar un pas pentru că am urmat facultatea de jurnalist și științe ale comunicării la Iași.
Speaker 2:Visul tatălui meu era să devin farmacistă, iar visul mamei era oricum profesoară, învățătoare. Pe acolo N-am ajuns nici una nici alta, dar cumva bine, tata apoi a fost mândru că eu am ajuns oricum la jurnalist și eram și pe loc cu bursă, ceea ce nu era foarte, foarte simplu. Le-a ușura și lor foarte mult existența, să zic așa, și i-a plăcut foarte mult pasiunea asta pentru citi. Adică depăși orizonturile și nu știu, de-acolo aștept mult mai mult. Considera că, dacă vrei să afli ceva, orice biblioteca e locul ideal, lucru pe care astăzi nu știu dacă am mai putea spune lumea crede că internetul este mult mai la îndemână și mă rog, la un click distanță put citea cu totul, altfel. Tata era omul presei, era o gazete. El nu-și putea, începea ziua dacă nu avea ziarul și cafeaua. Iar mama vădeam de foarte multe ori ducându-se la sun spre dimineață și trezindu-se tot dimineața pentru că o ținea o carte, pentru că o ținea o carte. Și bine, mama era și genul trebuie să le dau înapoi, le citesc. Cât citea mai mult, cu atâta, nu știu, dormea mai puțin.
Speaker 1:Robina, fiindcă ai adus vorba de mama ta și vorbești cu atâta dragoste de părinții tăi. Majoritatea, nu majoritatea, te exagerez din ceea ce am ascultat eu. Multe poeme sunt despre mama ta. Cum ai reușit să convertești durerea pierderii în lirism?
Speaker 2:A fost un resort pentru tine. Trauma pierderii mamei tale. Da, da, cred că asta m-a și împins spre zona asta a poezii, a scrisului, hai să spunem, pentru că nu îmi imaginam că o să încep să scriu. Dar perioada în care mama a fost bolnavă, a fost la pat. Am avut câteva săptămâni în care am avut grijă de ea. Am venit de la Iași, de la universitate, și mi-am alocat, ca să zic așa, timpul necesar de a petrece timp cu ea, pentru că știam că se apropie de final. Și în perioada aceea am ținut un jurnal pe care îmi pare foarte rău că nu-l mai am. A fost atât de dureros să-l țin apoi și să-l recitesc din el încât am decis să-l arunc. Să-l arunc. Și în perioada aia am recuperat întâmplări, amintirile pe care le-am avut cu ea, le-am transpus în poezie Și cred că asta a fost ca un pansament, ca să zic, mai ales în perioada de doliu în care nu puteam să fac nimic altceva decât să citesc și să nu ies din casă, evident, să citesc și mă rog să dorm dacă bucam. Dar, da, cred că asta am transformat-o și bine, sunt foarte multe lucruri de explicare, ca să zic așa, eu nu am scris încă legate de mama, de pierderea mamei.
Speaker 2:Știu că este o temă care nu va dispărea niciodată, ca să zic așa, din poezie, din roman, din proză, din orice din scris. Pentru mine este inepuizabilă, pentru că m-am apropiat foarte mult de mama. Pot să zic că am avut relația perfectă. Nu știu dacă există între părinți și copii relație perfectă, dar m-am apropiat foarte mult de mama în acel timp și nu știu dacă sună ciudat, probabil, dar și după moartea ei. Adică, simt că legătura noastră va deveni și mai puternică și e un fel de elogiu pe care eu vreau să îl aduc în permanență. Probabil ăsta va și fi primul volum în centru, ca să zic așa. Nu vorbesc cu nimeni despre ce scriu, cum scriu, dar știu că va fi în principal despre mama.
Speaker 1:Scritorii găsesc în scris diverse refugii sau chiar o terapie de sine în momentele dramatice din viețile lor și aleg poate, eu zic nu știu inconștient, inspirațional, genul care se devine o cale de comunicare a propriilor emoții. Crezi că poezia este o formă de comunicare a trăirilor cele mai profunde și abisale, spre o săbire de proză, pentru că am observat că oamenii care trăiesc dureri extraordinar de puternice și pentru unii foarte greu de trecut, aleg poezia ca și formă. Poezia scrisul pe urmă e o formă de comunicare. Poezia nu face excepție. Eu, ca prozatoare, eu n-aș putea să scriu poezie atât de confortabil cum faci tu, de exemplu, sau Andrei Zbârnea sau alți poeți. Crezi Romina lucrul acesta, că poezia este o formă de exprimare a celor mai abisale dureri. De ce poezia? și în ales proza scurtă, de exemplu.
Speaker 2:Am scris și proza scurtă, nu prea mult într-adevăr. Eu cred eu aleg, eu. O să vorbesc acum doar din punctul meu de vedere, că am ales poezie pentru că este, adică însumează altfel lucrurile, ca să zic așa, e mult mai scurtă în proză, îți trebuie mai mult timp, adică trebuie să stai mai mult timp acolo. Și eu nu stau atât de mult cu scrisul meu ca să zic așa, și pentru, și considerând că mai am multe lucruri de trăit, scriu doar din experiența pe care o am și din lucruri pe care mi s-au petrecut până acum. Este o zonă confortabiliu o ușă trebuie să faci, și acolo e un soi de cercetare. Nu zic nu, dar presupune mai mult timp.
Speaker 2:Necesită o întindere mai mare, asta da da Pentru alți poeți, eu nici nu privesc scrisul sau poezia mea, în punct de vedere terapeutic pentru mine nu iese durerea, e tot acolo. Adică, pentru ce sunt oameni care spun, sau sunt poeți scriitori care zic da, eu privesc, doar din punctul ăsta de vedere pe mine mă ajută. Nu, pentru mine nu este chiar așa. Este o alinare, ca să zic da, mi-aduce o anumită alinare, dar pentru asta eu fac terapie. Adică pentru toate lucrurile nerezolvate există terapia pe care merg.
Speaker 2:Nu exclud posibilitatea de a fi un factor care, nu știu, declanșează anumite emoții puternice, foarte puternice.
Speaker 1:Eu așa cred că poezia este chiar o manifestare a unor emoții puternice, niște strigăte. Este o încapsulare a unor clipe prezente, adică atunci când scrii o poezie, este exact ce treci în acel moment. Poezia are acest dar magic de a surprinde clipa prezentă și de a o țintui. Uite, am o poezie, un poem favorit, pe care l-am și postat pe Facebook și aș vrea să-l citesc celor care ne ascultă. Mie mi-a plăcut enorm și aș vrea să te gândești, romina, în timp ce citesc, dacă ți-amintești în contextul în care ai scris această poezie, un om bun de Romina Hamzeu, ce-ți spui de culcare? când luminile orașului s-au stins? Auzi vulpile scotocind în containere după resturi? La ce pagină din carte ai pus semnul, fără să te gândești prea mult, de la cine ai primit ultimul mesaj, lăsat fără răspuns Să te zalarmă. Ai grijă să gând. Am fost un om bun. Astăzi nu am părăsit pe nimeni. Super, spune-mi dacă ți-am mintești în ce împrejură ai scris-o, pentru că e clar ca în insectar ai prins o clipă prezent atunci.
Speaker 2:Care nu se va mai repeta Ți-am mintești Da, da, a fost într-un moment dificil, pentru că de asta și se încheie că nu am părăsit pe nimeni, după ce am încheiat o relație cu cineva care nu mai era deja de mult timp în viața mea. Uneori nu realizăm când oamenii pleacă din viețile noastre Și eu, cum scriu seara, adic am, nu pot să scriu dimineața. Apreciez foarte mult, foarte mult pe cei care fac și pot să fac asta, și cred că era trecut de miezul nopții când m-am pus și am scris. Probabil citeam ceva care m-a influențat de multe ori. Citesc ceva și mie îmi traversează ceva care m-a influențat de multe ori.
Speaker 2:Citesc ceva și mie îmi traversează ceva în cap, momentul ăla, și las deoparte, mă duc, mă așez și scriu că atunci trebuie să profițau. Mă rog, dacă sunt între ei nu mă scriu pe telefon, dar da, atunci amii, pentru că niciodată nu plec din viața cuiva, indiferent cu ce mi-a greșit, până nu avem un closure, ca să zic să numim așa, să avem o discuție, să zicem băi, lucrurile nu mai merg în direcția asta. Asta ebesc despre relație romantică cu oameni. Nici într-un caz.
Speaker 1:Ce spui noaptea înainte de culcare.
Speaker 2:Este și titlul unei antologii în care tu ai căzut poeme Da, m-a bucurat foarte mult că Mihai Marian a ales, și m-a surprins, acest lucru. Mi-a spus că îcare, adică cu toții, avem gândurile noastre La final de zi, să zic așa, și rugăciunile noastre, pentru că, acasă fiind apropo, ne întoarcem iar la mama. Mama avea acest ritual în care, înainte de culcare, era rugăciunea de seară, care erau gândurile care îmi soțeau înainte de culcare pentru că știam că aveau bine mai mult decât gânduri, erau griji, mă rog.
Speaker 1:Un bilanț, un bilanț exact, bună și curălă. Eu mai colaborat la volumul coordonat de Andrei Zbârna, prietenul nostru comun, pe care îl admiro mult. L-am avut invitat la podcast și face lucruri extraordinare. Din punctul meu de vedere. Este un formator cultural. Tu ești un promotor foarte bun pe cale de a deveni un formator. Why not Aripile cenușii?
Speaker 2:ale păsărori de înaltă tensiune.
Speaker 1:O colecție de poezii și de poeți foarte, foarte bogată și valoroasă. Tu acolo ai venit cu mai multe poezii. Recunosc, nu am citit acest volum, a fost la lansare la târziu.
Speaker 2:Nu a ieșit încă în librării, este online. Este al doilea volum a antologiei Morning Poets, adică toate poemele care au fost scrise în cadrul acestor ateliere Morning Poets nu toate, mă rog câteva au fost selectate să apară în această antologie. Eu cred că am început aceste ateliere în 2022, dacă nu mă știu, cred că în 2022, am aproape 2 ani de când le urmez momentan. am intrat într-o pauză și acolo au fost selectate. adică am trimis un număr de poeme și Andrei s-a ocupat, cred, și cu Ramona Boltijar, să aleagă câteva în care să apară în această, câteva în care se apară în această. Deci sunt cumva primele poeme exact de la începutul meu de a scrie, mă rog de a publica, nu neapărat de a scrie, de a publica, de a scoate la suprafață poeme au fost selectate și au apărut câteva, cum era, mă rog, de așteptat.
Speaker 2:am și Am și citit de fapt câteva la Festival International de Poezie. Majoritatea sunt despre mama, despre moartea mamei, în patinile de jurnal, sincer, pentru că eu apoi am început și am ținut jurnal și țin în continuare. deci vorbim despre 2016,. am scris foarte mult și aș putea să scot foarte mult material de acolo. Recunosc proza și am și scos, de fapt, dar nu am arătat foarte mult. Adică am scris, dar nu am trimis nicăieri. Cu mine este o problemă, pentru că după un timp mă întorc la texte și nu le mai recunosc, ca să zic așa că fac parte din mine, mă detașez atât de mult de ele încât renunț cu totul.
Speaker 1:Ai avut și tu în atelierul mai ai. Poezie de duminică.
Speaker 2:Am acea platformă în continuare. Este poezie de Instagram, pe care eu o promovez Din tot ceea ce citesc. promovez atât pe Instagram cât și pe Facebook. Planul era să devină și un blog inițial, dar cu timpul stau foarte prost, din păcate, și trec acum printr-o perioadă, ca să zic așa, în care mă acces foarte mult pe partea asta, mai mult la munci, carieră și universitate, pentru că trebuie să termin și facultatea de aici, mișc facultatea, de aici Tu ești la studii în Londra și lucrezi la un teatru român.
Speaker 1:Cum ai ajuns în Londra În 2019? ai trecat.
Speaker 2:Am ajuns a fost o decizie foarte spontană. După ce mi-am terminat masterul, am decis că nu mai vreau să rămân în România. Era din punct de vedere nu știu, al job-ului eram câte cât, ok, mă mutasem de la librărie, dar pe plan personal, treceam printr-un soi de depresie la momentul ăla, și m-a vorbit cu fratele meu, fratele, fiind aici de ani de zile. Mi-a zis vină acum, pentru că apoi e toată treaba asta cu Brexit-ul și o să-ți fie mai complicat. Cred că în trei săptămâni m -am decis și am împachetat totul, am încheiat toate socotelele, ca să zic așa, și mi-a luat doar un bilet dus. Nu am conștientizat că m-am mutat, ca să zic așa, nici măcar în primele, să zic, șase luni.
Speaker 2:Adică, eu aveam în cap ideea că o să mă întorc, că e doar un test pentru mine, iar dacă n-ar fi fost probabil pandemia, m-aș fi reîntors, pentru că eram atât de nu știu dacă speriat, terifiată, mai mult la gândul că trebuie să o iau de la zero în altă parte. Dar a fost ok, ok, a ieșit foarte bine, ca să zic așa. Am schimbat job-uri, perioada pandemiei a fost puțin mai deprimantă, dar am citit foarte mult lucruri care nu prea se mai petrecea în România, deci nu sunt de foarte mult timp la teatru, adică sunt de anul trecut, din iunie Universitatea este. Adică facultatea am început în 2021, cred, și acum sunt în ultimul an, ultimul semestru, deci o să termin în curând, în ianuarie. Cred că asta vreau să fac, vreau să rămân în zona culturală Orici, ce făceam oricum. Orice job aveam aici în UK, toate mă duceam spre zona asta culturală și mă bucur foarte mult că am reușit, pentru că nu a fost foarte simplu.
Speaker 1:Ce post ai Romina, dacă vrei să vorbești.
Speaker 2:Sigur, fac de toate. Am intrat pe un post de assistant junior pe marketing Iar la momentul ăsta, pentru că acel job s-a desfințat, fac de toate lucrurile și pe front of house lucrez și tot ceea ce ține de linia de merchandise, de marketing, management este un titlu care înglubează tot absolut. petrec foarte mult timp la teatru, ca să zic așa, însemnând și 10-11 ore în curând eibil să să. petrec și mai mult timp pentru că suntem în căutare de personal, iar acum și piața muncii în Londra trece printr-o criză încă și mie îmi place, adică e lumea mea acolo acum și nu știu, consider ca acasă, adică și oricolo acum, și nu știu, consider ca acasă adică Și oricum sunt un om care nu știu, nu există pentru mine timp liber în care să nu am ce face, adică mă plimb, ies, nu știu, sunt dintr-o parte, în altă Am o viață foarte activă da Ai rămas foarte conectată și cu cultura din România.
Speaker 1:Particip în continuare la evenimente. Deci ai fost la Festivalul Internațional de Poezie la Filit.
Speaker 2:Mai mergi și anul acesta la Filit ca să zic așa, să nu știu să blâncezesc aici. Adică sunt oameni care chiar zic băi, mi-ar plăcea să vii. Andrei a fost cel care a zis hai, vină și tu la Festivalul Internațional de Poezie, altfel nu știu, n-ar fi. Probabil Au mai fost și alte invitații pe care le-am mai declinat, pentru că și distanța și timpul, pentru orice călătorie în România și pentru orice venire acolo trebuie să-mi iau concediul. Nu e atât de simplu, dar îmi place, vreau să rămân încă conectată, vreau să rămân încă conectată. Cumva m-am conectat și cu literatura de aici cred că a fost anul în care am participat la cele mai multe evenimente literare aici în Londra, anul trecut de fapt, și anul acesta am aflat și aici de mai multe festivaluri care se petrec, de multe evenimente.
Speaker 2:Oricum se plătec la Institut Cultural Român cu Floria Teleman, aceste întâlniri autograf România, despre care și tu știi, încerc să ajung la cât mai multe posibil, deși nu se petrec foarte multe. Pe an sunt 3-4. Da, îmi place, și întotdeauna spun, pentru că asta e întrebarea de ce nu scrii pentru cei de acolo, de ce întreduci în zleză am început să spiu și în engleză Nu sunt atât de încredătoare încât să mă duc și să arăt sau să mă implic. Și timpul este, timing-ul este foarte aiurea, dar încet, încet, eu nu mă grebesc nicăieri.
Speaker 1:Ca să zic Mai multe de spus în limba română. așa că Da, da, dar spune-mi înainte să încheiem discuția, să-l amintim celor care ne ascultă. Reamintim că urmează lansarea volumului antologic reditura și literatură. Probabil că la Târgul Gaudamus va fi. Spune-mi, romina, am văzut că ai adus în discuție masterul. Ai avut o lucrare de dizertație cu titlul Legalizarea consumului de cannabis în România.
Speaker 2:A fost lucrarea mea de dizertație. A fost un domeniu foarte interesant. Eu aveam planul să rămân în București Să lucrez pe zona asta, să lucrez cu cei de la antidrog. Mi-a plăcut foarte mult. Nu-mi regret cei doi ani de studiu. Planul a fost și aici, după ce am venit, să mă extind cumva, ca să zic așa, aria de cunoaștere și să să am un job exact pe zona asta. Nu a fost să fie Da, adică care este întrebarea? Vrei să afli?
Speaker 1:Ce a venit ideea acestui subiect. Deci, probabil te-ai gândit din start să mergi pe zona asta, să faci cercetare de piață și să lucrezi cu ONG-uri sau cu instituții guvernamentale. Da, da, da.
Speaker 2:Cunoșteam câțiva consumatori, cineva din familie fiind consumator la momentul acela, și mi s-a părut interesant să aflu care sunt cauzele și ce determină pe unii să consume și de ce drogul ăsta până la urmă. Și aici se consumă foarte mult. Adică aici bine este și legal să deții, mă rog, anumite grame și să efectiv să fumești pe stradă. Nu se întâmplă nimic. Dar a fost ceva. Oricum. Eu acum studiez resurse umane, adică nu mă decid pe ei, nu știu, cred că vreau câte puțin. Sunt ca un copil năla pofticios vreau câte puțin din toate.
Speaker 1:Romina, îți mulțumesc foarte mult pentru această discuție. Te mai aștept oricând cu mare drag și sper să ne revedem la Londra într-un viitor, nu neapărat la unul.
Speaker 2:Dacă nu ajungi la Filiț, atunci la următorul festival Ajungi și la trăgul Gaudamus. Cumva Nu ajung la Gaudamus. Iar antologia trebuie să specificăm că ea va ieși de fapt înainte de Gaudamus. Antologic va fi în o lansare, va fi o dezbatere, un eveniment și în cadrul Filet pe poezia, sub culturilor și nu numai. Deci s-au mobilizat foarte bine Andrei și Cristina Munteanu încât să o scoată înainte de Gaudiamus.
Speaker 1:Îți doresc mult succes în continuare, nu mai bine.
Speaker 2:Mulțumesc mult La revedere. Să vă mulțumim pentru vizionare.