RETEAUA DE POVESTI
RETEAUA DE POVESTI
Raul Balogh, despre redescoperirea poveștilor românești mai puțin știute și transformarea lor digitală (S8; Ep 103 )
Inspirat de o excursie de familie în pitorescul ținut Bucovina, Raul Balogh, un fost jurnalist cu pasiune pentru istoria și mitologia locală, ne împărtășește povestea fascinantă a creării proiectului "Povești Românești". Realizând impactul profund pe care legendele, precum cea a Pietrelor Doamnei, îl au asupra tuturor vârstelor, Raul a decis să transforme această descoperire într-un spațiu online captivant. Aici, poveștile și legendele românești mai puțin cunoscute prind viață și devin accesibile tuturor celor dornici să exploreze bogăția culturală și istorică a țării noastre.
De asemenea, discutăm cu Raul Balog despre inițiativa sa ambițioasă de a crea o bibliotecă digitală de povești românești, un proiect de familie pornit de la o simplă plimbare la munte. În doar câteva săptămâni de la lansarea online, proiectul a început să prindă contur și să capteze atenția pe noile platforme digitale. Raul ne dezvăluie provocările întâlnite și importanța alegerii unui nume potrivit pentru a evita confuziile, subliniind contribuția culturală valoroasă pe care această inițiativă o aduce.
Podcastul poate fi ascultat pe Apple Podcasts, Google Podcasts, Amazon Music.
Devino suporter al podcastului aici: https://www.buzzsprout.com/1884756/supporters/new
Mulțumesc!
The podcast can be listened to on Apple Podcasts, Google Podcasts, Amazon Music.
Become a supporter of the podcast here: https://www.buzzsprout.com/1884756/supporters/new
Thanks!
Muzica Bine ați ven mea rețeaua de povești în premieră iată.
Speaker 2:Bine te-am găsit, Corina, fost un jurnalist.
Speaker 1:Nu-i nimic aici acum, jurnalist, că de-aia te-am invitat, că face o chestie foarte, foarte, foarte interesantă Proiectul Povești Românești. de-aia te-am invitatiect online, pe care tu l-ai lansat de foarte puțin timp și iată, deja se bucură de o vizibilitate deloc de neglijat. De ce? Pentru că tu, în aceste povești românești, aduci la lumină diverse informații, povești despre care noi nu știam. Uite, eu de exemplu nu știam de unde vine Aragaz, Nici nu m-am gândit. dar un obiect care-l folosești tot timpul are o poveste atât de interesată în spate. Deci, tu practic cu asta te ocupi să aduci la lumită povești, niște neștiute, ceea ce mi se pare destul de complicat. Și pentru început vreau să te întreb a venit ideea aceasta cu povești românești?
Speaker 2:Ideea a venit într-o excursie, într-un concediu. Noi obișnuiam să mergem am și un băiețel și obișnuiam cu soția să mergem în concedii, să facem diverse trasee, să căutăm diverse locuri foarte faine de vizitat. Și într-o vară cred că, dacă nu mă înșel, acum vreo patru veri am fost într-o drumeție la Pietrele Doamnei în masivul Rău. În perioada aia vizitam Bucovina Și de obicei, înainte să mergem într-o excursie sau să vizităm un loc, căutăm poveștile locului ca să facem mai interesantă excursia pentru ăsta mic. Și când am căutat povestea Pietrelor Doamnei, am aflat că are o legendă cu soția lui Petru Raleș care s-a ascuns acolo de tătari.
Speaker 2:Au venit tătari împreună cu fiorii, ei s-a rugat, peștera s-a prăbușit, tătarii au murit și ei au scăpat și, mă rog, acolo era îngropată și comoara domnitorului. Și în timp ce făceam traseul îi povesteam băiețelului legenda blocului. Și erau foarte mulți oameni care erau în perioada aia, vizitau, făceau traseul Și s-au adunat în jurul nostru și ascultau și ei povestea interesați. Și atunci am gândit băi, uite, ce interesant ar fi să ai un loc unde să te duci și să găsești genul ăsta de povești.
Speaker 2:Și a trecut excursia, am venit acasă, dar am rămas în minte cu ideea asta Și am tot pritocit-o, am tot stat, am gândit la ea, împreună cu Raluca, soția mea, ne-am tot gândit cum ar fi să facem Și la un moment dat ne-a venit ideea asta dacă ea începe povești române, și am face un site, că noi scriitori fiind amată viața, am scris toată cumva videoul pentru mine era ceva intangibil, mi se părea ceva greu de atins Și m-am gândit zic băi, ia să scrii superețelele sociale, nu prea faci treabă, că nu prea mai e interesată lumea să citească. Și atunci am zis hai, să cercăm să găsim o modalitate prin care să înglobăm și scrisul și video-ul. Și am găsit această modalitate de video editing în Doodle, care practic o mână în video scrie niște texte.
Speaker 1:Deci este o animație, să le spunem celor care ne ascultă și să și meargă să vadă despre ce e vorba pe pagina de Facebook Povești Românești.
Speaker 2:Pe Facebook, pe Instagram.
Speaker 1:Și pe YouTube, pe Instagram și pe YouTube, unde tu ai deja un canal.
Speaker 2:Da da da Pe YouTube.
Speaker 1:Ai deja un canal Dar pe YouTube ai deja un canal Povești Române.
Speaker 2:Punem și acolo poveștile. Da, povești de genul ăsta sunt destule. Deci este incredibil că acum, setându-ne pe subiectul ăsta cumva tot timpul ne întrebăm bă, dar nu știu că așa a venit și treaba cu Aragazul. La un moment dat făcea niște paste în bucătărie și mă gândesc bă, da cum a ajuns Aragazul să fie numit Aragaz? Hai, să ne căutăm pe Google Sau Leu povestea Leului.
Speaker 2:Da m-am întâlnit-o Doar toată ziua. suntem cu banii în mână. A venit întrebarea asta. De fapt ăsta micul ne-a întrebat La un moment dat. ne-a întrebat dar care e legătura? Cum a ajuns banul românesc Se cheme leu? pentru că animalul ăla din junglă nu are nicio treabă cu România sau cu habitatul lui, habitatul lui natural e practic la mii de kilometri de România și efectiv nu am știut ce să-i răspundem. dar chiar că cum a ajuns să fie să se cheme? rău, ce am căutat pe Google? am găsit un discurs pe care guvernatorul Băncii Naționale Muguri Sărescu l-a ținut la o aniversare a 150, de a se înființa un mijloc financiar prin care să se poată face schimburile. Și atunci, inițial s-a luat modelul francez, vreau să-i spună român, după modelul francului francez. francez, vreau să-i spună român după modelul francului francez, doar că intelectualii vremii pe vremea aia, atunci intelectualii vremii s-au opus pentru că aveau în cap ideea că la un moment dat s-ar putea trezi în situația ca întârg să găsească expresia dau 100 de români pe un bou.
Speaker 2:Da citi și eu Cât costă bou 100 de români. Era un pic ciudată situația, cam demobilizatoare, da. Și mi s-a părut super interesantă treaba și i-am spus băiețelului povestea și după aia am zis băi, o ține minte și trebuie să o facem și pentru povești românești, că, uite, chiar nu știam despre chestia asta, și iată.
Speaker 1:Da și mai ai despre expresii pasmante, cheorul bat criță, lucruri piară și radar asol despre care nu am știut și oarecum date la care am avea acces, mai ales prin internet. Dar oameni care poate nu știu să caute, tu le aduceți în mod organizat și am eu impresia că folosesc și mai multe surse Și aș vrea să vorbești un pic, raul, despre etapa aceasta documentărică. De aceea am spus că tu ești jurnalist. Ai, neg, ai o responsabilitate. Nu poți să dai ceva și să te faci de râs. Trebuie să fii foarte exact Cum procedezi.
Speaker 2:La fel cum făceam atunci când eram zierist. În primul rând, în principal, avem ca idee spune povestea. Asta e primul lucru pe care l-am învățat atunci când am intrat în presă Spune povestea, care e povestea știrii pe care urmează să o scrii. Iar după ce treci de această etapă, după ce înțelegi povestea, trebuie să-i dai greutate. O poveste are greutate prin faptul că vine și este întărită De un om relevant pentru situa. În povestea Leului îl avem relevant pe Mugurii Sărescu, în povestea expresiei Adara Sol sau Beat Criță. Am luat legătura cu Rodica Zafiu, care e un filolog de mare respect pentru femeia asta.
Speaker 2:Și sunt oameni care și-au dedicat viața studierii acestor domenii. Și atunci cine e mai bun să îți explice despre ele decât oamenii care și-au dedicat viața studiului în domeniul respectiv? Și asta dă și greutate poveștii, dă veridicitate.
Speaker 2:Da și mai accesă și ziarele de demult vechi prin Sigur că da, sigur că da, da, da, da, da, da. Sigur că da. Așa găsești niște chestii absolut senzaționale. Reluând ziarele de-acum 100 de ani Și ca o paranteză, așa încă și eu și soția mea rămânem surprinși de cât de ridicată era calitatea jurnalismului acum 100 de ani, când practic nu se știa. Probabil principiile astea nu erau chiar atât de bine așezate ca acum.
Speaker 1:Dar foarte interesant. Da, sunt convinsă că atunci când scormonești după un subiect, dai pormă de încă 10, că așa se întâmplă.
Speaker 2:Exact, exact.
Speaker 1:Aș vrea să-mi spui dacă până acum este o poveste la care ți-a dat mai multe bătăi de cap. A fost mai complicat să afli informații? nu știu. Uite, am citit acum recent, că am citit E o milimele Te oferă o formă multimedia până la urmă și foarte accesibilă, despre Anna Cumpănaș, care a ajutat FBI-ul să îl prindă pe John Dillinger, cel mai mare jefuitor de bănci al timpului lor. Cum ai aflat de acest subiect, mai ales că e de un zona de unde sunt eu, din Timiș, și a noastră, că și tu ești din Banada? Cum, cum ai dat de subiectul ăsta?
Speaker 2:Întâmplător, cumva știam, auzisem, mai citisem despre chestia asta. Cred că acum vreo șapte-opt ani citisem prin adevărul ceva asemănător Și aveam în cap situația, dar frunzăream o serie de ziare vechi online. Am un abonament la Arcanum sunt niște oameni geniali care au digitalizat o serie de ziare vechi Și frunzăream o serie de ziare vechi și mi-a sărit în ochi un ziar de prin 1936 cu primul interviu pe care Ana Segi, după numele pe care și l-a luat după căsătorie, pe care l-a dat în România după ce a fost deportată din America. Și mi s-a părut fabuloasă situația, ideea în sine, cu o femeie care a plecat din cauza sărăciei. A ajuns în America săracă fiind, a dat de criza, marea de presiune economică din America, a ajuns în și mai mare sărăcie și cumva a ajuns să recurgă la cea mai veche meserie din lume o știm cu toții care este și din simplă prostituată a ajuns să dețină mai multe, două bordeluri și practic devenise cumva susținută de toate vedetele, prohibiției din Chicago, chiar locuind în Chicago, al Capone, toți oamenii ăia despre care îi știm, practic ajunsese.
Speaker 2:Și din această situație a ajuns să-l cunoască pe John Dillinger. Și pentru că autoritățile americane vreau să, vreau să deportez din cauza meseriei pe care o aveam, zai seama, nu era cea mai morală treabă pe care o făcea. Așa S-a gândit că dacă îi ajută să prindă pe John Dillij la vremea aia era inimicul public al FBI V-a scăpat de deportare. Dar n-a fost să fie așa. N-a avut norocul ăsta Și cum a revenit în România?
Speaker 1:Da, n-am știut sfârșitul ei. Asta e o etapă pe care n-am știut-o despre ea. Cum a sfârșit până la urmă România?
Speaker 2:Deci mi s-a părut interesant, așa cum un om a ajuns pe vârf, a ajuns să devină unul de cei mai cunoscuți, și cei din Timișoara cheltuie toată averea cu băiatul ăla și moare săracă în groapa autorităților, în cimitirul săracelor din Timișoara.
Speaker 2:Are și eu un film foarte de succes Au fost făcute mai multe filme Au fost făcute vreo șase sau șapte filme care în care și povestea ei apare în cadrul filmelor în America, au făcut că mi se pare că la Hollywood chiar două filme chiar despre povestea ei, așa se și cheamă Femeia Roșu, și a fost făcut un film și în România despre ea. Și eu am aflat ulterior.
Speaker 1:Aflăm lucruri noi. E foarte convergentă și ofertantă inițiativa, asta ta de a crea povești, care cumva mie mi se pare interesant că o să am un melaj între jurnalism și povești populare. Tu faci acolo un conglomerat, iată, oferi ceva. și întrebarea de la sine vine acum Ce așteptări ai Raul de la acest proiect, fiind atât de deschizător de, cum spuneam, ofertant unul educativ ce-ți propui?
Speaker 2:În idee, ca idee, noi ne-am propune să ne facem până la urmă un site în care să adunăm toate poveștile astea și care să dev să le facem despre locuri, oameni, tradiții din România, cu români, să știm mai multe despre noi. Până la urmă, noi ca națiune am ajuns aici și prin oamenii ăștia care, la rândul lor, au făcut ceva extraordinar, la rândul lor au făcut ceva extraordinar Sau prin, datorită locurilor care au o legendă și care ar merita știută. Oamenii acum, practic chiar mă uitam în concedii, peste tot unde te duci este foarte aglomerat. Cred că nu mai există obiectiv turistic sau zonă cât de cât turistică importantă din România care să nu fie foarte aglomerat.
Speaker 2:Ăsta-i semn că oamenii au început să iasă din carapace, au început să iasă din casă, au început să guste din bucuria excursiei, din bucuria concediului, și încep să viziteze, să vadă lucruri, să cunoască lucruri, oameni noi, ceea ce este fabulos pentru noi. Și mi se pare interesant că atunci când te duci într-un loc, să te bucuri și de peisaj, dar să și știi povestea locului în care te-ai dus, probabil că va mai curge multă cerneală virtuală până să ajungem noi să acoperim măcar o zecime din povestea locurilor, tuturor locurilor din România.
Speaker 1:Ar fi o idee ca o colaborare cu obiective turistice din care lipsesc informațiile acestea. Știu când am fost, de exemplu, în județul Sălaș, la un castru roman a fost ultimul oraș, localitate, mă rog, dacică cucerită de romani, pe care au păstrat-o aproape integral, dar au refăcut, au făcut peste ea, au făcut un update, cum s-ar numi, și acolo printr-un proiect, cred că european, dar nu vreau să greșesc dacă o fi sau nu există această posibilitate. Și mai fain, la muzeul din Sălaj, există posibilitatea să vezi cu ochelari virtuali un filmuleț din acest construcțiu.
Speaker 1:Deci posibilități sunt și o asemenea colaborare ar fi foarte interesantă.
Speaker 2:Sigur că da, nu este deschis către orice. acuma, în general, cam toate poveștile astea, ele există cumva pe undeva, dar ele sunt disparate. cumva noi încercăm să le, să le punem într-o formă ușor de asimilat de către oameni, mai ales că chiar citisem zilele astea citisem o statistică și cam 80% din oameni își iau în marea majoritate știrile din rețelele de socializare. Deci, practic, rețelele de socializare au ajuns să înlocuiască tradiționalele forme de propagat știr, tradiționalele forme de propagat știr, ceea ce mi se pare pe de o parte interesant, pe de pe altă parte periculos, pentru că acolo nu mai există niciun filtru în diseminarea informației.
Speaker 1:Tocmai în asta costă educarea, probabil utilizatorilor, dar asta e o altă discuție că până la urmă se merge totul pe fast. Ai văzut, inclusiv sunt seriale. Am înțeles acum circulă filmulețe care un episod are două minute Și au succes Pentru că oamenii, în dinamică aceasta vieții mă înșoră, ascultă. Știi, primele încercări de fapt au fost pe piață cu acele rezumate de cărți. Mai ții minte, erau Reader Digest sau cum se numea. Acestea au fost de fapt dorii acestui fast vieții pe totul pe fast. Raul, te felicit pentru acest proiect. Cei care ascultă, poate, cine știe, vor avea idei de colaborare cu tine și tu. Între timp, să creezi conținut. Asta așteptăm de la tine. Mulțumesc, ceea ce e cel mai greu să creezi acest conținut și să aveți mult succes în continuare, să fie așa cum vă doriți voi.
Speaker 2:Mulțumim Corina. Vă așteptăm pe canalele noastre TikTok, instagram, Facebook, youtube.
Speaker 1:Povești românești. Povești românești da.
Speaker 2:Povești românești. Dacă cauți în bara de căutare povești românești, sigur îți apare Că am început să ne indexeze și pe noile țelele. Proiectul a început de 3 săptămâni doar, Deci nu e foarte.
Speaker 1:Da, da, da bine, tu l-ai început de mult E online l-ai lansat Acum 3 săptămâni.
Speaker 2:Noi lucrăm la el de mult. Pentru 2 ani lucrăm la el.
Speaker 1:Ar fi să scrii povești românești By Raul Balog, pentru că sunt deja, sau Family Balog, nu știu cum vrei, deja mai sunt, și să nu se facă o confuzie, ar fi păcat. Oricum este laudabil Un proiect care a pornit de la o plimbare în familie la munte, iată se transformă de ce nu? într-o bibliotecă digitală valoroasă.
Speaker 2:Da și o întreprindere de familie, că lucrăm la el și eu și soția și copilul că și el e b toată treaba.
Speaker 1:Mulțumesc, raul încă o dată pentru această conversație. Noi ne auzim curând cu un alt invitat La revedere.
Speaker 2:La revedere. Să vă mulțumim pentru vizionare.