RETEAUA DE POVESTI
RETEAUA DE POVESTI
Daniela Șontică, despre tranziția de la jurnalism laic la jurnalism religios și poezie (S8; Ep 98 )
Cum ar fi să treci de la jurnalismul laic la cel religios, schimbând nu doar stilul, ci și redacția în care lucrezi? În acest episod captivant a Rețelei de povești, o avem ca invitată pe fascinanta Daniela Șontică, o poetă și prozatoare prolifică, care ne împărtășește parcursul său jurnalistic impresionant. Daniela ne povestește despre cum a ajuns redactor-șef la ziarul Lumina al Patriarhiei Române și despre experiențele sale marcante, inclusiv un interviu memorabil cu Patriarhul Teoctist. Vom explora împreună tranziția de la presa mainstream la cea creștină și impactul semnificativ al mutării redacției de la Iași la București.
De asemenea, vom descoperi latura artistică a Danielei, discutând despre evoluția sa poetică de la primele poezii publicate în "Convorbiri Literare" la vârsta de 19 ani, până la debutul editorial și cele cinci volume de poezii. Daniela ne vorbește despre influențele timpurii, cum ar fi Cenaclul Flacăra și Adrian Păunescu, și despre provocările de a rămâne autentică într-o lume literară mereu în schimbare. În final, abordăm impactul tehnologiei asupra artei și culturii într-o discuție profundă cu invitatul nostru, Daniel, reflectând asupra provocărilor și speranțelor legate de viitorul creației artistice. Nu ratați această conversație plină de reflecții și inspirație!
Daniela Șontică
Născută la 23 martie 1970 la Vintilă-Vodă, judeţul Buzău.
Poetă, eseistă, jurnalistă.
Este redactor la Ziarul Lumina al Patriarhiei Române și realizatoare de emisiuni la Radio Trinitas.
Este licenţiată a Facultăţii de Filosofie şi Jurnalism a Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti; absolventă a cursurilor de grafică-pictură ale Şcolii Populare de Artă din Buzău; a Școlii de secretariat artistic de redacţie a Fundaţiei Athenaeum Bucureşti.
Este membră a filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România din 2017 și a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România din 2022.
Lucrează în presă din 1993. A fost redactor la mai multe publicații, între care revista Privirea şi Jurnalul Naţional. A fost redactor-şef al Ziarului Lumina (2010-2015). A iniţiat şi coordonat suplimentul lunar „Lumina literară şi artistică” al Ziarului Lumina (2013-2019). A fost redactor-șef al revistei „Littera nova” care apare la Madrid (ian. 2023 - iunie 2024).
A debutat în „Convorbiri literare”, în noiembrie 1989.
A debutat editorial cu volumul de versuri „Arlechini într-o pădure sălbatică”, la editura Vinea în 1995.
A realizat scenariul radiofonic (docu-dramă) al piesei „Ziua cea Mare” (după cartea „Răsboiul României Mari” a dr. Vasile Bianu), regia Atila Vizauer, difuzat în premieră de Teatrul Național Radiofonic la Radio România Cultural în 2 decembrie 2018.
Colaborează cu poeme şi publicistică literară la mai multe reviste: Viața românească, Tomis, Ateneu, România literară, Arca, Luceafărul, Libris, Luceafărul de dimineață, Tiuk!, Bucureștiul literar și artistic, Cafeneaua literară, Lumina literară şi artistică, Caiete Silvane, Vatra, Convorbiri literare etc.
Premii şi distincţii:
Premiul „Scriitor și jurnalist emerit la poporului” în cadrul Galei „Valori contemporane”, organizat
Podcastul poate fi ascultat pe Apple Podcasts, Google Podcasts, Amazon Music.
Devino suporter al podcastului aici: https://www.buzzsprout.com/1884756/supporters/new
Mulțumesc!
The podcast can be listened to on Apple Podcasts, Google Podcasts, Amazon Music.
Become a supporter of the podcast here: https://www.buzzsprout.com/1884756/supporters/new
Thanks!
Muzica. Bine ați venit la rețeaua de povești. Am o invitată foarte, foarte interesantă. Zic eu așa și veți constata și voi de ce spun la acest lucru. Daniela Așontică este o poetă. Mie îmi place foarte mult, recunosc, noi am citit toate volumele de poezii. Este o prozatoare prolifică. Vom vorbi despre toate acestea în dialogul cu ea. Bine ai venit, daniela, bun gă, Bine ai venit Daniela acolo de premii, că spun sincer, m-aveam impresia că nu se mai termină. Și eu, deși te știu că ai fost jurnalistă la Jurnalul Național sper că nu eram cu Loretta Popa, deci aveam câteva figuri comune.
Speaker 1:Parcursul tău este impresionant, de la jurnalul și privirea. Privirea, să zic puterea. Era un ziar privirea. Uite-mi și uitați-mă de el.
Speaker 2:În revista privirea Fii de alutatulici nu. Da da cunoscă, de alutat Presa scrisă și în ultimii ani și în audio, adică la Radio Trinitas.
Speaker 1:Da, și aș vrea să-mi spui știi că noi, când l-am vorbit și te-am invitat la podcast, așa în linii mari ți-am spus uite, Daniel, aș vrea să știu cum ai plecat tu din presa mainstream, tradițională, media tradițională, într-o media de nișă oarecum, dar care se adresează de fapt unui public mult mai larg, poate, decât media tradiționale Este vorba de presa creștină pentru că tu lucrezi la niște publicații Lumina, ești redactor șef la Lumina.
Speaker 2:Am fost redactor șef 5 ani. Practic așa am ajuns la ziarul Lumina al Patriarhiei Române în 2010. Lucram atunci la Jurnalul Național, deja aveam șapte ani de presă laică. Acum zic laică, dar de fapt aia e presa adevărată. Dar fiind în redacția de la Lumina, noi spunem despre celelalte publicații, ziare laice. Cu un an înainte de a pleca la cele veșnice, patriarhul Teoctist, făcusem interviu cu el împreună cu Marius Tucă. Ne-am dus și am făcut acel interviu și cumva cei de la redacția ziarului bisericii, care pe atunci era la Iași când am luat eu interviul, au fost puțin surprinși, poate mirați, în orice caz impresionați plăcut. Mai scriam și în domeniul acesta religios la Jurnalul Național, deși acolo eram la secția de ediții speciale, edițiile de colecție, edițiile de colecție. Și așa m-au invitat să vin în redacția ziarului Lumina, care între timp s-a mutat la București odată cu venirea fostului mitropolit Daniel al Moldovei, venit ca patriarch la București, și redacția ziarului a fost transferată în redacție națională. Și așa am ajuns la ziarul religios da de nișă normal, Lumina al Patriarhiei Române.
Speaker 1:Am fost redactor șef până în 2015. Ai spus că a fost mutat în capitală. Poate n-am fost eu atentă unde a fost redactată De la Iași. De la Iași, Pentru că da, tu te ocupai de ediții de colecție, dar aici e vorba de mult mai mult.
Speaker 2:Nu e neapărat să fii credincios sau să trăiești într-o spiritualitate continuă. Dar este implicit cumva și lucrul ăsta că altfel n-ai putea să scrii, să ai în vedere domeniul ăsta Și mai ales ca redactor șef, cum am fost în primii ani, chiar trebuia să cunosc bine domeniul. Bineînțeles că știam multe lucruri și din viața mea personală eu fiind un om credincios, așa de mică mergeam la biserică și merg în continuare, și eram familiară cu anumite expresii, cu anumite lucruri, tradiții, titulaturi. Adică nu mi-a fost niciodată ceva peste mână să știu că patriarchului se spune prea fericitul iar unui episcopi se spune prea sfințitul sau un alt prea sfințitul. Adică nu făceam, nici când eram la Jurnalul Național, confuzii de genul ăsta.
Speaker 2:Dar trecând în redacția asta atât de specializată, sigur că a trebuit să învăț multe lucruri. Le-am învățat și din mers, dar apelam totdeauna și la colegii mei, care mulți dintre ei sunt preoți sau erau studenți sau doctoranți în teologie. Sigur, redacția este formată din oameni amestecați și de profesii obișnuite, dar și clerici. Prin urmare nu mi-a fost greu să mă adaptez la ce se întâmplă în redacția aceasta Și atunci ai dezvoltat publicația că, fiind poetă, scriitoare, am avut și am în continuare legături cu oamenii din lumea literară, culturală și am căutat să-i apropii și pe ei de publicația Patriarhiei, dar și invers, să fie o deschidere și de la noi către ei. Așa am fondat suplimentul literar Lumina literară și artistică, care a apărut ca un supliment, adică a atașat ziarului vreme de șase ani. Acum există acele pagini literare integrate în ziar în sine, nu ca supliment, dar tot există această legătură.
Speaker 1:Iată un proiect foarte important și tu vorbești așa cu modestie de el, dar este chiar foarte, foarte interesant ce ai făcut tu.
Speaker 2:Da, mulțumesc, este interesant și a mai și generat acest supliment. Cumva a generat și niște întâlniri foarte interesante, niște ecologvii de literatură creștină, în care am avut invitați zeci de scriitori din țară, trei ediții la rând mare, adică la nivel de director și așa mai departe, cu toate binecuvântările și aprobările de rigoare. Am avut teme foarte frumoase Literatura închisorilor, care în mare parte a fost religioasă Trebuie să recunoaștem lucrul ăsta dar și în general, cum vede scriitorul de azi, tot ce s-a scris cu caracter creștin, religios, cu filonul ăsta, care are legătura cu Dumnezeu până la urmă.
Speaker 1:Până la urmă noi datorăm bisericii și alfabetul, și scrisul și cititul. Acolo au fost începuturile, da, da.
Speaker 2:Acolo nu sunt carte În timp de a bisericii, deci bisericii.
Speaker 1:Îi datorăm apropierea aceasta de cultură, cumva lumile acestea, cum ai spus tu, literare și religioase, nu sunt deloc depărtate, deci au multe puncte comune. Până să ajung la etapa ta de poezie care mă fascinează și am să te întreb niște lucruri. Și ai un acest sens, vreau să ne referim la o carte care, știu, a făcut furor din punctul meu de vedere, pentru că am auzit de ea vorbindu-se în mai multe locuri, inclusiv când am fost la Madrid la un festival de carte Români 30 de scritori români în exil o carte pe care eu am răsfăit-o și am și comandat-o. Am cumpărat-o Pentru că sunt acolo niște nume care mie îmi sunt foarte, foarte de căpătâi. Aș putea zice Cum ți-a venit ideea și cum ai reușit să faci atâta documentare?
Speaker 2:Da, într-adevăr a fost o munc în țară. Au plecat Fie cu puțin timp înainte, fie imediat atunci când au înțeles că lucrurile au luat o întorsătură foarte grea și care nu se știa cât va dura toată perioada aceea. Cât va durea toată perioada aceea? Ideea a venit în urma realizării rubricii mele din emisiunea matinală. Am acolo o rubricuță mărturii de ieri pentru azi. În alt an am vorbit despre marea unire, în 2018, firește, și în 2021 am vorbit despre marii români care au plecat în exil. Și trebuie să recunosc că, de fapt, ideea nu a fost a mea, a fost o sugestie de-a preafericitului părinte, patriar Daniel, care a spus că ar fi binevenit să fac o carte cu tema exilului. Eu mi-am ales scriitorii din exil și dintre aceștia 30, cum am spus, bineînțeles că în carte nu sunt textele așa cum le-am rostit la radio.
Speaker 2:După ce mi-am ales care anume dintre scriitori vor fi, vor constitui capitolele, ce biografii din Exil vor constit. În plus, nouă interviuri special pentru carte. Nu le-am publicat nicăieri, doar câteva fragmente sunt apărute prin reviste literare Și în felul acesta mi-am dorit, de fapt, să fac așa un fel de tablou al celor mai reprezentativi scriitori din exil, dar nu doar reprezentativi și foarte cunoscuți, ci foarte buni în ceea ce au făcut acolo, dar și necunoscuți în același timp, adică pe lângă cei către scoala de scriitori Elia de Cioran, ionescu, ieruca și Monica Lovinescu, eu am căutat să aduc în atenție a românilor de azi, chiar și a celor care sunt intelectuali și cunosc destule lucruri despre fenomenul acela, am căutat să aduc în atenție și pe alții dintre acești scriitori care sunt remarcabili prin ceea ce au făcut acolo, numai că au dus mai departe esența a ceea ce era cultura română în perioada interbelică. Practic, ei atunci erau în floarea puterii, în puterea creatoare a lor, dar au continuat ceea ce era românesc, ceea ce era de esență înaltă în literatura și în cultura noastră, și s-au făcut cunoscuți și dincolo de granițe pentru că au scris și în alte limbi, nu doar în limba română, dar au ținut neapărat ca limba română să nu fie uitată și cumva, nu cumva chiar militau la început, în primii ani după instaurarea comunismului în România. Ei militau acolo pentru el într-o eliberare de acest comunism, de bolșevismul care își pusese gheara suprațării noastre.
Speaker 1:Dacă nu mă înșer, cartea a primit și un premiu. Nu A fost premiată.
Speaker 2:Da a fost premiată și de Uniunea Scriitorilor din România filiala Brașov A primit pe exec vă premiul Cartea Anului dar și de Uniunea Ziaristilor Profesioniști din România Și din partea revistei Regal Literar iarăși un premiu Da pentru că unde a mers inedit și care a necesitat un efort mare de documentare și de verificare a informațiilor.
Speaker 2:Dar nu neapărat, trebuie să precizăm, nu neapărat inedit, pentru că eu nu am adus în atenție lucruri necunoscute. Numai că se scrie prea puțin și este în atenție prea puțin acest fenomen. Sunt doar câțiva critici și istorici literari care se ocupă cu lucrul acesta.
Speaker 1:Dar în lucrul acesta Da, dar în ultima decadă, eu așa că zic inedit, pentru că ești unică, deocamdată, în peisajul acesta, în ultima decadă. Și aș vrea acum să mergem mai departe cu discuția noastră, la haina ta de poetă, care de fapt ești, care este prima haină, s-a creat poezia și am citit în CV-ul tău că ai debutat în convorbiri literare în 1989. Păi, câți anișori aveai tu atunci 19.
Speaker 2:Când ai început să scriști, când ți-ai dat seama, daniela, că poezia este ce în ce străbuie ție în viață? Da, e interesant cum ai pus problema. Nu știu dacă m-am gândit așa, că este ceea ce îmi trebuie mie în viață, dar am trăit și am scris ca și când altfel nu s-ar fi putut. Cam pe la 16 ani am început să scriu așa, mai zilnic. Uneori scriam, și zilnic poate chiar două-trei, dar erau niște exerciții la vârsta aia. Nu le mai recunosc drept ale mele. Am niște caiete cu acele scrieri, dar erau exerciții bune, erau versificații.
Speaker 2:Îmi plăcea la nebunie să scriu poezie cu rimă pe atunci, dar nu scriam oricum. Căutam niște rime mai interesante, care să nu fie așa de ușoare și idei care să încapă în acea metrică propusă și respectată cumva la sânge. Da, era în vogă pe atunci Cenacul Flacăra, bineînțeles, și Adrian Păunescu m-a influențat foarte mult la început, recunosc. Dar după aceea am căutat să citesc tot ce s-a scris relevant în literatura română și am cam reușit, a până la 20 și ceva de ani, să-mi fac o idee despre etapele principale și cei mai buni autori români și străini ce găseam tradus pe atunci. La 19 ani am publicat primele două poezioare în convărbiri literare la poșta redacției. Daniel Dimitriu răspundea pe atunci și am fost extrem de fericită pentru că mi-am dorit mult să public prima dată în Convărbiri Literare care în mintea mea era și este legată de Mihai Eminescu.
Speaker 1:Și e de referință în publicație, în referință în criticar și în literatura română, publicația în referență din criticar și în literatura română. Daniela, și când ai debutat, ca să spun așa, când ai publicat prima ta carte de primul tău volum de poezii, și la ce Primul volum de poezii a apărut la editura Vinea în 1995.
Speaker 2:Așa, cumva neprogramat, nedorit cu nu știu ce ar doare. Eu nici nu mă prea zbăteam pe atunci să public în reviste. Foarte puțin. Am mai publicat după ce am debutat, pentru că am zis bun, am talent. Mi s-a confirmat că am talent, important e să scriu. O să văd eu ce o să fac mai târziu, cum o să public. Nu eram dornică să fiu la modă sau adică nu m-a interesat niciodată ce curent e la modă, cum se scrie. Acum mi-am văzut mereu de pelul meu. Am vrut mereu să fiu eu așa cum sunt eu, originală, mereu autentică. Și de la un volum la altul am căutat să nu fiu la fel, să nu semăn cu mine eu, și cred că am reușit asta în cele cinci volume. Nu semăn deloc eu cu mine dintr-un volum în altul. E adevărat că public rar un volum, Aștept mult până cred eu că e cazul Arunc tai mult, adică nu am milă.
Speaker 1:Nu întâmplător ți-am pus întrebarea așa, când ai crezut că, când ți-ai dat seama că poezia e chiar o stil de viață pentru tine. Știi de ce? Citindu-ți cel mai nou volum cântece pentru vrăbii și motoare, care a apărut foarte, foarte de curând, tu, la editura vinea Exact, da, la editura vinea Tu te exprimi în poezie ca a doua limbă. Deci, se vede, nu știu, tu spui că tai și modifici, dar se vede o anumită lejeritate, o relaxare.
Speaker 2:Nu tai și modific în același text. Tai, adică las la o parte poeme care nu sunt bune în întregii.
Speaker 1:Deci se vede, da, deci te exprimi ca prim, ca a doua limbă Și am identificat, eu ca un profan, că nu sunt critic literal, nici în poezie, nici atât, deși sunt un cititor, un fan. Ai o poeție feminină Te reprezintă foarte bine pe tine, și ai câteva poeme chiar mi-au plăcut și mi s-a părut cu ea. Asta Trebuie să arătești, cei care ne ascultă, trebuie să-i, deci, trebuie să-i convingem că nu laudăm cartea aceasta cel puțin eu îmi s-a dat și să o cumpără. E un crescendo în cartea asta. Începi timid și mergi din ce în ce mai curajos pe citesc și alții și să ne spună după aceea ei cum au perceput cartea aceasta, la fel ca mine, ca un crescendo, e o poezie feminină, e acea relaxare, lejeritatea poetei talentate care se exprimă ca și a doua limbă prin poezie, prin lirism. Pentru mine astea au fost primele impresii, ne cunoscându-te foarte bine ca persoană și ne citindu-te foarte mult ca poetă.
Speaker 2:Și aș vrea să-mi spui dacă am dreptate, fără să dăm spoilere, cum se zice. Nu știu ce ar însemna spoilere la poezie.
Speaker 1:Asta e ceva paradox, dar de ce nu?
Speaker 2:Cred că ai dreptate. Mi-am dorit să scriu o poezie feminină În ultima vreme, da doresc să fiu așa cum sunt eu. Dacă la primul volum mi-am propus să nu se înțeleagă dacă sunt femeie sau bărbat din textele respective, nu se înțeleagă dacă sunt femeie sau bărbat din textele respective, adică nu era eu femeia, tu, era un eu și un tu Peste tot. am acest dialog, cumva și exprimare față de un tu care poate să fie un el bărbat, un tu semenul meu sau tu cu temare Dumnezeu. Dar acolo nu voiam să se întrebadă nimic. Era ca o platoșă între mine și lume. Chiar, cumva m-am deghizat acolo și nu mi-am dorit deloc să se afle ce sentimente am și dacă sunt sau nu rănită sau dacă sufăr sau dacă ceva este vulnerabil. Bineînțeles că lucrurile transpar. până la urmă, poezia este despre ce trăim, despre ce simțim. Deci, dacă la primul volum era așa, ulterior mi-am dat voie să fiu și altfel. iar în acest recent volum de poezie chiar am lăsat feminitatea și nu feminismul, feminitatea să răzbată din toate textele.
Speaker 1:De ce acest titlu? Cântece uite vrăbii. Eu, de exemplu, n-am mai observat vrăbii de mult. Vor titlu Cântece uite vrăbii. Eu, de exemplu, n-am mai observat vrăbii de mult. Vorbesc foarte serios. Probabil că din cauza poluării a climei, există, există vrăbii.
Speaker 2:Eu merg mult și în lumea satului și am văzut că n-au dispărut vrăbiile, de ce alăbile, de fapt, sunt foarte umile. Sunt niște păsări modeste care nu au un cântec să te varmece extraordinar cu trilul lor. Și atunci le-am dedicat eu niște cântece Și alăturarea cu motoarele.
Speaker 1:Bine, vezi, acum facem spoiler.
Speaker 2:Să-ți îrăbii o lume rece, o lume care merge în viteză, care nu are timp de sentimente și de vrăbii.
Speaker 1:Uite, ai anticipat ce voiam să te întreb pe finalul discuției. E o întrebare pe care o pun aproape tuturor invitațiilor Ce părere ai despre tehnologie? Te speria? Crezi că va dispărea poezia, de exemplu, dacă tehnologia va avansa mai mult decât acum?
Speaker 2:într-o progresie, cumva da poate fi înspăimântătoare această înaintareți, și numai arta, poezia, cultura, toate acestea pot să facă posibilă supraviețuirea în cel mai rău caz, dar și traiul frumos și normal până la urmă în lumea asta, așa cum este ea Și cum e amenință să fie.
Speaker 1:O răspunsă sincer, onest, și cred că vă ridic. Așa gândesc și eu. Nu mă teme. totuși, pe evoluția Văd ca pe un ajutor, un altă care ne simplifică viețile, dar neavând emoție nu poate să suplinească omul niciodată. Și aici va fi nevoie de poezi, de cântăreți, de artiști. Daniel, îți mulțumesc foarte mult pentru această discuție Sinceră. te mai aștept oricând, cu motoare, cu vreo multe.
Speaker 2:Și eu îți mulțumesc foarte mult și sper să am cititori măcar în poezie, dacă nu și în celelalte cărți de eseistică.
Speaker 1:Ai și cărți de eseistică. Mulțumesc încă o dată și îți doresc mult succes cu noua carte și cu celelalte proiecte ale tale legate de jurnalism.
Speaker 2:Mulțumesc mult, La fel mult succes și ție Mulțumesc La revedere. Muzica de introductorie. Să vă mulțumim pentru vizionare.